Interviu cu Ion Prisăcaru, şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat acordat portalului monitorul.fisc.md cu ocazia aniversării a 25 de ani de la crearea instituţiei.
– Serviciul Fiscal de Stat a fost format chiar înainte de proclamarea independenţei RM. Care sunt, în opinia D-voastră, principalele realizări ale Fiscului în acest sfert de secol?
– Nici un stat nu poate exista, dacă nu dispune de un sistem fiscal bine organizat şi o administrare fiscală eficientă. Cred că acesta a fost motivul fondării instituţiei, înaintea proclamării independenţii Republicii Moldova.
Dacă e să vorbim despre realizări, însuşi faptul că instituţia a fost funcţională timp de 25 de ani deja este o realizare. În această perioadă, Serviciul Fiscal de Stat şi-a onorat obligaţiunile, concentrându-şi atenţia şi eforturile spre acumularea veniturilor la buget, ceea ce a permis Guvernului să implementeze politici de dezvoltare social-economică, iar ţării – să nu intre în insolvabilitate, să avanseze pe calea pe care şi-a propus-o, cea a progresului, semnând Declaraţia de Independenţă. Noi toţi suntem maeştri în a critica. Însă, orice s-ar spune, lucrurile s-au schimbat în 25 de ani. Moldova s-a mişcat înainte pe toate dimensiunile – economie, educaţie, sănătate, asistenţă socială etc.
– Dar în atitudinea plătitorilor de impozite şi taxe s-au produs, în aceşti ani, schimbări? Au conştientizat ei că sunt contribuabili?
– Sunt schimbări foarte mari. Inclusiv, determinate de faptul că s-au modificat şi condiţiile în care activează contribuabilii. Spre exemplu, contribuabilii agenţi economici, tot urmare a implementării tehnologiilor noi, pot să nu mai viziteze IFPS sau inspectoratele teritoriale, unde, de obicei, sunt deserviţi. Au fost lansate mai multe servicii informaţionale, inclusiv electronice, care au diminuat contactul dintre funcţionarul fiscal şi contribuabil.
De exemplu, contribuabilul îşi poate verifica Contul curent prin internet, poate vedea ce plăţi au fost efectuate, dacă sunt restanţe, a devenit popular printre agenţii economici serviciul „e-Factura”. De asemenea, online pot fi procurate din oficiu formularele pentru diverse dări de seamă. A crescut şi spiritul civic al contribuabililor, al societăţii în ansamblu. Sunt, desigur, rezerve, dar spiritul civic este în creştere şi acest fapt este demonstrat şi de sporirea încasărilor la buget.
Totodată, numărul controalelor s-a redus esenţial. Numai anul trecut, faţă de 2013, numărul controalelor a fost diminuat cu 20 la sută, adică cu 15 mii de controale mai puţin, fiecare al cincilea control nu s-a efectuat. Însă, în primele cinci luni ale anului 2015 s-a reuşit a mai micşora numărul controalelor cu alte 24% faţă de 2014, adică cu 4,5 mii controale mai puţin. Dar de lucru mai este mult, deoarece aproximativ tot atâtea controale, din totalul celor efectuate, s-au dovedit a fi ineficiente. S-a dat greş la aprecierea riscurilor, drept urmare bugetul nu a avut de câştigat, iar agenţii economici au fost deranjaţi.
– La 4 decembrie 2014, SFS a aprobat metodologia de estimare a decalajului fiscal. În premieră va fi calculat în ţara noastră acest decalaj care, potrivit estimărilor prealabile ale unor experţi independenţi, este unul considerabil. La ce etapă se află activităţile în acest sens?
– Da, este o premieră. Foarte mulţi experţi estimează, dar am vrea să ne pună la dispoziţie şi metodologia calculării acestui decalaj. S-a spus că acesta ar constitui, la nivel de economie naţională, 60 la sută, alţii sunt mai moderaţi şi susţin că decalajul ar constitui 40 la sută. Eu v-am mai spus, în alt interviu că, venind a doua oară în acest post, am apelat la mediul academic, în primul rând la instituţiile ştiinţifice, finanţate de la buget, să elaboreze metodologia de calcul al decalajul fiscal şi o metodologie de estimare a riscurilor de evaziune fiscală. Dar reacţii nu au fost. Şi atunci am încercat noi, cu forţele proprii, să efectuăm calculele, luând în consideraţie experienţa altor ţări.
Am estimat acest decalaj pe domeniul alimentaţiei publice, acesta constituind 45 la sută. Vă imaginaţi ce rezerve există. Dar ar fi foarte interesant să cunoaştem mărimea decalajului fiscal la nivel de alte ramuri, la nivel de economie naţională, la nivel de unităţi administrativ-teritoriale, în special, în lumina autonomiei financiare a autorităţilor publice locale de la 1 ianuarie 2014. Şi, nu în ultimul rând, ne interesează decalajul fiscal pe diverse categorii de impozite şi taxe – TVA, impozitul pe bunurile imobiliare, impozitul pe venitul persoanelor fizice. Pentru aceasta este necesar un produs informaţional, atunci calculele vor fi efectuate automat. Ar fi bine ca Guvernul să formuleze o comandă socială pentru una din instituţiile ştiinţifice, pe care le susţine din buget.
Va fi necesară alocarea unor mijloace suplimentare, însă se merită, pentru că acestea se vor recupera. Şi metodologia ar putea fi utilizată nu doar pentru calcularea decalajului fiscal, dar şi pentru evaluarea contrabandei, economiei tenebre, decalaje sunt şi în achitarea contribuţiilor sociale obligatorii.
– Funcţionarul fiscal – în serviciul contribuabilului. În ce măsură, credeţi, împărtăşesc aceste cuvinte înaripate angajaţii Fiscului? Şi, îndeosebi, în ce măsură sunt implementate de ei în activitatea de toate zilele?
– Nu este un slogan declarativ, mai degrabă este un ghid de acţiune pentru toţi angajaţii Fiscului. Şi acest fapt este confirmat de rezultatele sondajului efectuat de Transparency Internaţional, de alte organizaţii neguvernamentale, printre angajaţii noştri şi printre contribuabili. O asemenea abordare este susţinută masiv şi de unii, şi de alţii, în proporţie de circa 90 la sută. Nu sancţiunile disciplinează contribuabilul, dar eforturile depuse pentru a înţelege de ce este necesar să fie achitate impozitele. Şi iarăşi revenim la conformarea fiscală voluntară.
În afară de aceasta, noi am pus la dispoziţia contribuabililor mai multe servicii, inclusiv electronice, pentru a reduce la minim contactul cu funcţionarii fiscali, adică de a elimina factorul uman în relaţia fisc – contribuabil. Deseori sunt întrebat dacă nu va indisciplina acest mod de relaţii pe plătitorul de impozite. El nu mai este chemat la Fisc, nu tremură, numărul controalelor, precum spuneam, este în diminuare. Nu cred. Cele mai bune şi mai durabile rezultate le avem atunci când o persoană conştientizează rolul său de contribuabil.
Ne spun şi partenerii noştri străini cu care colaborăm şi care ne ajută – din Suedia şi alte state. Recent am lansat un proiect-pilot în câteva raioane, pe care l-am numit convenţional „Sectorizare”. Este vorba de numirea unui inspector, mai bine zis a unei persoane care monitorizează situaţia într-un sector al oraşului sau raionului. El ştie câţi agenţi economici sunt, cu ce probleme se confruntă, cum activează ei şi cum achită impozitele la buget.
El nu face controale, nu aplică sancţiuni, este un sfătuitor pentru agentul economic referitor la plăţile pe care trebuie să le achite la buget, în ce perioadă, cum să procedeze corect, căci nu toţi cei care nu plătesc impozitele sau le plătesc incomplet o fac din rea-credinţă. Mulţi nu cunosc cum trebuie s-o facă. Am discutat recent cu şeful Inspectoratului fiscal teritorial de la Cahul, care mi-a spus că nu ar fi ştiut niciodată despre existenţa unor contribuabili.
Alţii, însă, s-au înregistrat oficial, au devenit antreprenori cu acte în regulă. Plătesc impozite şi îşi desfăşoară activitatea în linişte, se pot concentra asupra dezvoltării afacerii. Aşteptăm ca şi ceilalţi să le urmeze exemplul.
– Transpunerea în fapt a prevederilor Acordului de Asociere, semnat cu UE şi a Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Comprehensiv, parte a primului, a fost anunţată de către guvernare ca fiind prioritatea numărul unu. Cu referire la Fisc, care sunt obiectivele imediate, pe termen mediu şi lung în acest context?
– Fiecărei instituţii îi revine un şir de activităţi pentru ca economia noastră să se racordeze la standardele europene, să se modernizeze. În ceea ce priveşte compartimentul fiscalitate, nu doar administrare fiscală, obiectivele ar fi eficientizarea legislaţiei fiscale, consolidarea şi unificarea unor impozite, reducerea poverii fiscale asupra mediului de afaceri. Aici mă refer la elaborarea unui nou Cod fiscal, care ar asigura predictibilitatea, transparenţa, siguranţa, echitatea şi claritatea politicilor fiscale. Se examinează posibilitatea de introducere a cotei unice a impozitului pe venitul persoanelor fizice şi juridice, precum şi a unei taxe/impozit de lux pentru persoanele fizice cu venituri mari.
Ceea ce facem noi, adică instituţia noastră, şi vom continua să facem, este simplificarea procesului de raportare fiscală şi lansarea unei platforme unice de raportare la IFPS, Casa Naţională de Asigurări Sociale, Compania Naţională de Asigurării în Medicină şi Biroul Naţional de Statistică. Contează foarte mult pentru noi să fie excluse activităţile improprii din competenţele Serviciului Fiscal de Stat. Lucrăm la implementarea „Contului unic” de achitare a obligaţiilor fiscale şi a SIA “Sistemul de management al cazurilor” şi, bineînţeles, la promovarea sistemului de declarare, raportare fiscală şi achitare electronică.
– Şi, în încheiere, cred că în legătură cu acest frumos jubileu de 25 de ani aţi pregătit o surpriză. Cel puţin, angajaţii Fiscului, care vă cunosc mai bine, o aşteaptă. Aţi pregătit, într-adevăr, o surpriză?
– Vom utiliza acest moment aniversar pentru a promova instituţia, invitând la evenimentele preconizate cu această ocazie contribuabilii şi publicul larg. În privinţa surprizelor, lucrăm mai demult pentru ca instituţia noastră să aibă însemnele ei. SFS are drapel, are stemă, o să lansăm o publicaţie despre istoria Fiscului, despre oamenii care şi-au dedicat viaţa acestei profesii importante de funcţionar fiscal. Avem nevoie şi de un imn. Lucrez asupra textului, poate că reuşim să avem şi imnul nostru, al SFS. Şi, bineînţeles, vom menţiona pentru activitatea desfăşurată, pentru devotament profesional pe toţi acei angajaţi, care o merită.
