Investiţiile în active imobilizate au crescut cu 2,9% în primul trimestru din 2018 faţă de perioada similară a anului precedent, conform datelor publicate de Biroul Naţional de Statistică (BNS). Pe tipuri de imobilizări corporale, în ianuarie-martie 2018 s-a diminuat volumul investiţiilor la clădirile rezidenţiale cu 6,3% şi la construcţiile inginereşti cu 1,6%. Valoarea investiţiilor la clădirile nerezidenţiale a crescut, faţă de ianuarie-martie 2017, cu 11,1%, iar la mijloacele de transport cu 22,8%.
Majorarea investiţiilor în anul 2017 în clădiri nerezidenţiale şi mijloace de transport (cu 11,1% şi, respectiv, cu 22,8% faţă de anul precedent) exprimă premise de continuare a ciclului investiţional pe termen scurt.
Analiza structurii investiţionale pe surse de finanţare arată că în ianuarie-martie 2018, procesul investiţional a fost realizat preponderent din mijloacele proprii ale investitorului, care au însumat 1865,2 mil. lei, în creştere cu 5,1% faţă de ianuarie-martie 2017 sau 76,6% din volumul total al investiţiilor realizate. Acest lucru denotă faptul ca businessul nu preferă creditele bancare, ci utilizează propriile resurse pentru investiţiile pe termen scurt.
Potrivit datelor Direcţiei politici economice şi mediul de afaceri a Ministerului Economiei şi Infrastructurii, investiţiile private s-au dovedit a fi, în primul trimestru al anului 2018, principalul motor de creştere al investiţiilor totale. Acestea au însumat 1,9 miliarde lei (+5,1%), ceea ce constituie aproximativ 77% din totalul investiţiilor. Agenţii economici şi-au orientat investiţiile în maşini şi utilaje, clădiri nerezidenţiale, construcţii inginereşti, mijloace de transport. Unul dintre factorii care a favorizat evoluţia respectivă este îmbunătăţirea situaţiei creditare din economie.
Într-o analiză a centrului analitic Expert Grup se spune că perioadele electorale sunt mereu marcate de creşterea cheltuielilor bugetare şi reducerea investiţiilor private din cauza incertitudinii. În cazul Republicii Moldova alegerile parlamentare planificate pentru 2018, locale – pentru 2019 şi prezidenţiale – pentru 2020 uşor se transformă în constrângeri majore pentru economia naţională, din cauza deficitelor bugetare şi a investiţiilor private şi aşa înalte. Totodată, cadrul instituţional slab, dar şi nivelul înalt de politizare a instituţiilor publice determină o incertitudine sporită cauzată de apropierea alegerilor, care subminează activitatea investiţională privată: în 2017, în pofida creşterii economice, investiţiile private au scăzut, tendinţă care cel mai probabil se va menţine şi în anii următori.
“În 2018 valoarea adăugată în construcţii ar putea creşte cu 6,9%. Totuşi, cel mai probabil dinamica investiţiilor private va fi anemică, iar acest factor va limita creşterea sectorului. Totodată, se accentuează riscurile reprezentate de scăderea cererii pentru imobil din partea persoanelor fizice. Astfel, din 2014 volumul investiţiilor în construcţia clădirilor de locuit este în continuă scădere, iar în 2016 şi 2017 s-au înregistrat cele mai mari diminuări: -13,9% şi -11,8%”, se mai arată în informaţia Expert Grup.
În 2018 creşterea investiţiilor publice, precum şi majorarea consumului va stimula comerţul intern. În 2018 valoarea adăugată din comerţ va creşte cu un ritm cuprins între 7,3-7,7%. Pentru 2019 se anticipează o avansare cu 4,9%, iar în cazul unui scenariu optimist majorarea ar putea constitui 5,8%.
Totodată, în anul curent, după alegerile parlamentare din 2018 nu este clar care va fi structura guvernării şi care va fi cursul politic şi economic implementat de aceasta. Acest nivel de incertitudine urmează să afecteze activitatea investiţională privată şi, respectiv, creşterea economică.
Confidenţa mediului de afaceri va rămâne scăzută, iar acest fapt va tempera apetitul investiţional din partea sectorului privat. Factorul politic va afecta comportamentul mediului de afaceri, atât în 2018, cât şi în 2019. Trebuie de menţionat că din 2014 investiţiile private sunt în scădere. Această constatare este alarmantă şi indică asupra pesimismului reprezentanţilor mediului de afaceri. Din păcate, evoluţiile politice doar vor consolida acest sentiment. În 2018 în contextul unui an electoral companiile vor risca mai puţin şi vor fi reticente faţă de iniţierea unor noi proiecte. După alegerile din 2018, dilema „Est-Vest” ar putea trece într-o nouă fază. Posibila creştere în Parlament a ponderii forţelor euro-sceptice ar putea şi mai tare descuraja reprezentanţii mediul de afaceri. Această observaţie este deosebit de importantă în condiţiile în care tendinţa de ancorare a firmelor moldoveneşti în piaţa UE se accentuează (în 2017 circa 2/3 din exportul de mărfuri din Republica Moldova a fost orientat spre UE).
Evoluţiile din 2018 pot fi comparate cu cele din 2007–2008, deşi există mai multe deosebiri. Înainte de criza economică din 2009 creşterea remiterilor şi a investiţiilor străine a stimulat creşterea cererii pentru imobil. În prezent, rolul remiterilor şi a investiţilor străine directe s-a diminuat: dacă în 2008 ponderea veniturilor remise în PIB constituia 31,2%, iar cota influxului de ISD era de 11,7%, atunci în 2017 remiterile deţineau 19,2%, iar investiţiile străine 2,5%. Totodată, în prezent a crescut ponderea asistenţei financiare externe oferite Guvernului.
„Sectorul automotive în ţara noastră are un mare viitor şi eu cred cu tărie în asta. Parteneriatele din Moldova în sectorul automotive sunt negocieri win-win în care toţi au de câştigat şi asta este cheia succesului în businessul construit pe termen lung. Republica Moldova câştigă investiţii şi locuri de muncă din fiecare parteneriat, iar marile companii din afară – condiţii competitive şi un produs calitativ”, declara ministrul Economiei şi Infrastructurii, Chiril Gaburici, în cadrul celei de a II-a ediţii a celui mai important eveniment din industria automotive din ţara noastră – „Moldova Automotive Days 2018”.
Republica Moldova produce sisteme de cablaje şi huse automobilistice pentru aproximativ un milion de maşini, iar livrările sunt efectuate direct către cele mai mari concerne auto din lume. Circa 20% din exporturile totale ale Republicii Moldova constituie produse ale industriei automotive.
În 2017, producţia de fire şi cabluri electrice a înregistrat o creştere de 43% în Zonele Economice Libere (Bălţi, Vulcăneşti). În primul trimestru 2018, exporturile au crescut cu 55%, asigurând 20% din creşterea exporturilor realizată în primul trimestru. Circa 20 de companii (din Italia, Germania, Austria, SUA, Elveţia, Japonia, Belgia, România) activează în sectorul automotive. Industria automotive a reuşit în ianuarie-martie 2018 să influenţeze creşterea indicelui general al producţiei industriale cu 1,7 p.p., avansând cu 54%.
Experţii economici sunt de părere că investiţiile sunt cruciale pentru ţară prin creşterea economică sănătoasă şi majorarea locurilor de muncă în ţară. Pentru acest lucru este nevoie de politici previzibile ale statului şi excluderea presiunii administrative asupra businessului.
“Aproape 80% dintre companii au confirmat că în ultimii trei ani au avut parte de controale. 45% dintre ele au avut 1-2 controale, iar cel mai alarmant este că o treime dintre companiile care au afirmat că au avut controale au spus că în ultimii trei ani au avut peste zece controale”, a explicat economistul IDIS Viitorul Veaceslav Ioniţă, care a citat un sondaj făcut în rândul oamenilor de afaceri.
Victor URSU
