Investiţiile în ZEL-uri cresc, dar nu în ritmul aşteptat

În nouă luni ale anului curent, Zonele Economice Libere (ZEL) din Moldova au reuşit să atragă investiţii în sumă totală de 207,1 mil. dolari, fiind în creştere cu 10,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Experţii economici, însă, susţin că această creştere nu este plauzibilă dacă se ia în calcul că până acum, rezidenţii zonelor au investit puţin peste jumătate din sumele anunţate iniţial. În plus, administratorii ZEL-urilor nu reuşesc să atragă investitori serioşi.

ZEL Ungheni-Business deţine locul unu după volumul total a investiţiilor. Aceasta a reu­şit să atragă 59,3 mil. dolari, având cota cea mai solidă de 29% din totalul investiţiilor atrase în zonele economice libere din ţară. Pe locul doi se regăseşte Expo-Business Chişinău cu 54,2 mil. dolari, aceasta fiind urmată de ZEL Bălţi cu 47,3 mil. dolari. Restul zonelor au câte 7% din investiţii.
Ion Lupan, şeful Direcţiei generale politici industriale şi de competitivitate, Ministerul Economiei, susţine că în prezent, asistăm la o situaţie când ZEL-urile oferă un impuls de dezvoltare în regiune. “Dar există şi cazuri când nu e tocmai aşa. Din păcate avem zonele din Taraclia şi Otaci, unde situaţia e dependentă de venirea noilor investitori. În acest caz, trebuie să ne punem întrebarea ce facem mai departe şi dacă nu e cazul să le lichidăm pe acele care nu fac faţă situaţiei?”, spune el. Cei 36 de rezidenţi activi au subscris să investească la momentul venirii lor circa 220 mil. dolari, însă, deocamdată, doar 120 mil. dolari au fost investite.

Puţini investitori strategici

Iniţial, aceste zone au fost create anume pentru atragerea investiţiilor străine şi locale, cu scopul de a impulsiona dezvoltarea regională. Expertul economic, Ion Tornea, crede că lucrurile decurg un pic altfel decât au fost planificate. “Din cele şapte zone economice libere existente, două sunt, practic, nefuncţionale sau desfăşoară activităţi limitate auxiliare şi de import-export. Din acest punct de vedere, zonele respective nu corespund scopurilor şi intenţiilor care s-au urmărit iniţial prin crearea acestora – oaze de atragere a investiţiilor străine şi locale, centre importante de producţie industrială care, în acest mod, ar impulsiona dezvoltarea regională. Privită în ansamblu, contribuţia ZEL-urilor în atragerea investiţiilor străine este una destul de modestă”, e de părere expertul economic, Ion Tornea. El mai spune că autorităţile noastre sunt prea puţin implicate în promovarea acestor zone, deşi au instrumente pe care ar putea să le utilizeze în acest scop – spre exemplu, misiunile diplomatice.
În viziunea experţilor, investitorii ar veni în aceste zone dacă ar exista mai multă stabilitate politică şi macroeconomică în ţara noastră, întrucât ei au nevoie să-şi protejeze investiţiile. Totodată, autorităţile publice locale şi cele regio­nale, în care sunt amplasate zonele economice libere, trebuie să elaboreze planuri clare şi realiste de dezvoltare pe termen lung, ajustate la interesele companiilor.
Deocamdată, există premise să pierdem investitori serioşi care se interesează de posibilităţile pe care le oferă ZEL-urile din Moldova. Spre exemplu, administratoarea ZEL Ungheni-Business, Natalia Iepuraş susţine că compania International Rail Transport din România, specializată în producţia de material rulant pentru căi ferate, este gata să investească aproximativ 300 mil. euro în construcţia unei uzine la Ungheni. “Această companie doreşte să producă aici vagoane de marfă şi pasageri, dar şi material rulant pentru căi ferate. Investitorul român a cerut deja alocarea unui teren public cu o suprafaţă de 60 de hectare. Nu avem încă nici un răspuns din partea autorităţilor publice locale şi înţeleg că, cel mai probabil, la negocieri vom reveni după alegerile parlamentare”, spune ea. Natalia Iepuraş zice că în localitatea Zagarancea, care este amplasată în apropiere de Ungheni, există un teren cu suprafaţa de 309 hectare care s-ar potrivi pentru proiectul investiţional al companiei româneşti. Menţionăm că terenul de la Zagarancea a fost abandonat după ce, în 2009, a eşuat un alt proiect investiţional – construirea unei centrale electrice.
“În prezent există o competiţie dură între statele din regiune pentru atragerea investiţiilor. Ţara noastră ar trebui să fie mai flexibilă şi să reacţioneze mai rapid la cerinţele investitorilor”, a menţionat ministrul Economiei, Andrian Candu. El a făcut referire la cazul companiei americane Lear Corporation, cel mai mare producător de huse auto, rezident al ZEL Ungheni care a avut intenţia să mai construiască o uzină în Republica Moldova, însă a renunţat la idee. Ulterior, Lear Corporation a investit în 2012 în construcţia uzinei de la Iaşi, România. “Regret mult că ţara noastră a ratat şi această investiţie. Lear Corporation dorea să investească aproape 10 mil. dolari şi să angajeze 2 mii de oameni la Ungheni şi Străşeni. S-au răzgândit în momentul în care au intrat în conflict cu angajaţii de la Serviciul vamal şi inspectorii fiscali”, explică Natalia Iepuraş.
Cele mai mari companii în Zona Economică Bălţi sunt Draexelmaier, concern german şi Gebauer din Austria. Ponderea investiţiilor acestor companii ajunge la 38 de mil. de dolari. Acestea sunt specializate în producerea cablajului electric pentru automobile şi cablului electric izolat.
„Dacă privim, în zonă sunt 30 de companii. În afară de ele, mai sunt 330 de companii care prestează servicii de alimentare, care cresc produse agricole, prestează servicii populaţiei şi frizerii. Până în anul 2015, administraţia Zonei Economice Libere Bălţi are planuri grandioase, printre care se numără crearea a 10 mii de locuri de muncă şi majorarea de cinci ori a volumului investiţiilor”, spune Vasile Şoldan, vice-administrator al zonei economice libere Bălţi.

Două zone au vânzări esenţiale

Potrivit datelor Ministerului Economiei, volumul total al vânzărilor nete ale producţiei industriale de către rezidenţii zonelor economice libere în nouă luni ale anului s-a majorat cu 28,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi a constituit 2,53 mlrd. lei. Per ansamblu, pe ţară, acest indicator a înregistrat o creştere de 4,7%. “După volumul vânzărilor nete se observă o creştere, în special, a producţiei industriale. Dacă la sfârşitul anului 2013, rata de creştere a vânzărilor producţiei industriale a atins 21%, atunci în nouă luni ale anului curent se atestă o creştere a vânzărilor nete de 28%. Avem toate motivele să credem că un astfel de ritm de creştere va fi păstrat şi pe viitor. După aşteptările noastre, volumul vânzărilor va constitui nu mai puţin de 3,5 mlrd. lei”, menţionează Ion Lupan.
Cele mai evidente majorări s-au înregistrat în ZEL Bălţi – aproximativ 783,4 mil. lei sau de 2,5 ori mai mult decât în nouă luni ale anului trecut. În acelaşi timp, Ungheni-Business şi-a mărit vânzările cu 24,9%, până la 1,12 mlrd. lei şi ZEL Valcaneş cu 19%, până la 216,8 mil. lei. “Cele două zone economice libere, de la Ungheni şi Bălţi, din start, au avut mai multe avantaje competitive decât restul zonelor. În primul rând, ele au fost create în baza unor întreprinderi funcţionale existente, dar şi prezenţa în aceste zone a unor investitori strategici care au un rol de “locomotivă” pentru atragerea de noi investitori în zone. Să nu uităm că la Bălţi, spre exemplu, mai întâi a venit Draxlmaer, apoi Gebauer&Griller care îi asigură firmei germane materia primă. Anume aceste două zone şi cea de la Chişinău ar putea lăsa o amprentă serioasă asupra economiei naţionale, mai ales că dispun de suprafeţe mari de producere şi potenţial încă neexplorat”, zice Ion Tornea.
Administratorul ZEL Valcaneş, Gheorghi Cerven, este de părere că zona respectivă ar urma să înregistreze vânzări esenţiale în anii următori, deoarece doi dintre rezidenţi au planuri să-şi extindă activitatea. Este vorba despre Industrial Invest care intenţionează să construiască depozite pe teritoriul terminalului Giurgiuleşti. “Este o companie foarte serioasă şi are planuri îndrăzneţe pentru viitor. Aceasta procură deşeurile de la uzina de prelucrare a produselor petroliere de la Comrat şi produce păcură pe care o exportă în Bulgaria. Mai avem doi investitori mari în zonă – Dionis Club şi Terra Impex care, de asemenea, au o pondere majoră după volumul de vânzări”, spune Gheorghe Cerven. Cota producţiei industriale livrate spre export din ZEL Valcaneş constituie 97%.
Potrivit Ministerului Economiei, pe termen mediu, în baza proiectelor investiţionale deja existente, urmează a fi investite aproximativ 100 mil. dolari şi se anticipează o creştere de 3 mlrd. lei a volumului vânzărilor producţiei industriale. De asemenea, urmează a fi lansate noi proiecte, în urma cărora se planifică investiţii în sumă de 80 mil. dolari.

Lilia Platon

Numarul ziarului: 
Nr.44 (564) din 19 noiembrie 2014