Într-un interviu, guvernatorul băncii centrale a Moldovei, Sergiu Cioclea, şi ministrul Finanţelor al Republicii Moldova, Octavian Armaşu, au vorbit despre modul în care ţara a depăşit anii care au condus la programul FMI şi despre sarcinile pe care le văd în continuare, înainte ca Republica Moldova să poată sta din nou în picioare.
– Economia moldovenească a trecut printr-un patch brut, dar s-a îmbunătăţit recent. Cum aţi abordat cele mai mari provocări?
Octavian Armaşu: Economia Moldovei a fost lovită din greu de o criză bancară aprinsă de o fraudă, urmată de un plan de salvare. Scandalul bancar a declanşat o criză politică care a durat aproape doi ani şi a însemnat o pierdere a accesului la finanţare externă. În acelaşi timp, clasa politică şi-a pierdut credibilitatea în faţa cetăţenilor.
Guvernul, preluând funcţia în ianuarie 2016, nu avea decât o singură opţiune fezabilă: să restabilească încrederea partenerilor de dezvoltare externi şi a propriilor cetăţeni. Primul pas decisiv a fost acordul privind programul FMI, care vizează o reformă majoră a sectorului bancar. De asemenea, Guvernul a iniţiat câteva reforme structurale foarte importante şi necesare, cum ar fi reforma sistemului de pensii şi a administraţiei publice. Ne aşteptăm ca aceste reforme să creeze baza pentru o stabilitate pe termen lung şi o creştere economică durabilă.
Sergiu Cioclea: Într-adevăr, în urma fraudei bancare din 2014, restabilirea credibilităţii în faţa cetăţenilor moldoveni, a pieţelor financiare şi a partenerilor străini a fost, de departe, cea mai mare provocare. Şi încă mai este nevoie de timp şi efort, necesitând o recunoaştere fără compromis a tuturor deficienţelor care au condus la criza bancară, în primul rând, şi un plan credibil de abordare a acestora.
Susţinută de FMI, banca centrală a Moldovei a reuşit să reducă inflaţia şi să stabilizeze aşteptările cursului de schimb valutar. Am luat măsuri rapide pentru stabilizarea sectorului bancar, am început să impunem noi reguli privind transparenţa acţionarilor şi responsabilitatea managementului şi am promovat reforme legislative cheie, cum ar fi legislaţia privind recuperarea şi soluţionarea problemelor bancare, precum şi reglementarea inspirată de Basel III.
– Privind în perspectivă cinci ani, ce probleme vedeţi ca inevitabile pentru ca creşterea să devină durabilă şi permanentă?
Sergiu Cioclea: Moldova suferă în mod considerabil din cauza sectorului bancar subdezvoltat şi a intermedierii financiare scăzute, care poate submina perspectivele economice pe termen lung şi activitatea investiţională. Pe de o parte, există o serie de economii semnificative, alimentate în mare măsură de munca remitenţelor emigranţilor. Pe de altă parte, însă, activitatea de credit rămâne scăzută, limitată în special la marile corporaţii şi la foarte puţine companii mici şi mijlocii şi clienţi de retail. Unul dintre obiectivele principale ale reformei bancare a Moldovei este de a repara acest lucru prin reorientarea băncilor spre rolul lor principal, adică transformarea bazei de depozite mari în credite sănătoase în economie. Banca centrală a Moldovei doreşte să accelereze acest proces prin atragerea investitorilor strategici internaţionali în sectorul bancar.
Octavian Armaşu: Dincolo de problema principală a sistemului bancar stabil, este nevoie să se îmbunătăţească climatul de afaceri. Accesul pe piaţa UE prin intermediul unui acord de comerţ liber în 2014 a creat o mulţime de oportunităţi pentru companiile moldoveneşti, pentru investitorii interni şi străini.
Acum trebuie să lucrăm la îmbunătăţirea modului în care autorităţile se ocupă de afaceri, pentru a face investitorii să se simtă mai confortabil. Aceasta înseamnă o mai bună administrare fiscală şi vamală, o birocraţie redusă şi o abordare favorabilă a afacerilor la inspecţiile de stat.
O problemă foarte importantă este dezvoltarea capitalului uman şi reforma sistemului educaţional, domenii în care Moldova poate dezvolta avantaje competitive pe termen lung. O altă sarcină importantă este reforma sistemului de justiţie şi lupta împotriva corupţiei.
– Cum poate fi consolidată acţiunea anticorupţie în ţara dvs.?
Octavian Armaşu: Lupta împotriva corupţiei necesită în primul rând voinţă politică. Dar chiar şi acest lucru nu este suficient atunci când instituţiile statului sunt slabe, ceea ce reprezintă problema fundamentală cu care se confruntă Moldova. Atunci când administraţia de stat este mare şi ineficientă, iar funcţionarii publici sunt insuficient remuneraţi, instituţiile nu pot juca rolul lor în impunerea statului de drept, protejând cetăţenii şi proprietatea lor. Se face foarte dificilă eradicarea corupţiei. Acesta este motivul pentru care principala prioritate a acestui Guvern este reforma administraţiei publice, unde se abordează principalele puncte slabe ale instituţiilor statului moldovenesc, din care apar multe alte probleme. Aceasta este abordarea fundamentală a luptei împotriva corupţiei în Moldova.
Sergiu Cioclea: Din perspectiva băncii centrale, o mai mare transparenţă în sectorul bancar, o bună implementare a politicilor de combatere a spălării banilor şi a cunoaşterii clienţilor, precum şi a reglementărilor de supraveghere sunt instrumente puternice pentru obţinerea unei transparenţe mai mari în economie şi societate în general.
Este de la sine înţeles că o astfel de transparenţă promovează în cele din urmă o formă de “democraţie economică”, în care întreprinderile au acces la finanţare pe baza planurilor lor de afaceri şi a profilurilor de risc şi nu pe posibilele lor afilieri politice.
În calitatea mea de guvernator, am asigurat din partea Parlamentului Republicii Moldova numirea a doi tehnocraţi în funcţia de viceguvernatori, ceea ce a făcut ca consiliul executiv al băncii centrale să fie complet independent de partidele politice.
De asemenea, ne străduim să promovăm sistemele de plăţi fără numerar care vor contribui la creşterea responsabilităţii şi urmăririi fluxurilor financiare.
– Aţi lucrat cu FMI timp de aproape un an în cadrul unui program. Care sunt primele experienţe?
Octavian Armaşu: Moldova a avut cinci guverne de la izbucnirea crizei bancare din noiembrie 2014. Societatea sa este extrem de divizată şi foarte sceptică în legătură cu orice reformă bazată pe experienţa trecută. Într-o astfel de societate dezorientată, atât autorităţile, cât şi opinia publică au avut o mare încredere în sfaturile şi competenţele tehnice ale FMI. Programul a contribuit la depolitizarea agendei de reformă economică şi a condus la adoptarea unor măsuri importante şi a unei legislaţii foarte necesare.
Sergiu Cioclea: Vin dintr-o bancă internaţională de investiţii unde îmi mărturisesc că am păstrat o viziune clichică asupra “încetinirii şi greutăţii” FMI. Prin urmare, am fost uimit să văd cât de repede a răspuns cererii de ajutor a autorităţilor moldoveneşti. Am avut prima noastră întâlnire cu FMI la Washington la sfârşitul lunii aprilie 2016. FMI a trimis imediat o echipă în Moldova în mai 2016, urmată de o altă misiune, cu mandatul de a negocia un acord la nivel de personal cu un program în iulie 2017. Programul FMI a fost aprobat la 7 noiembrie 2016. Nu este necesar să spun că viteza excepţională de răspuns a FMI a împiedicat Moldova să sufere de probleme financiare grave în 2016. În plus, am fost impresionat de experienţa profundă a economiştilor FMI şi discutarea celor mai potrivite soluţii.
via | www.imf.or
