Instrumentele financiare se dezvoltă cu paşi repezi or, Republica Moldova nu este ocolită de acest lucru. Businessul care şi-ar transparentiza activitatea ar impulsiona dezvoltarea pieţei de capital locală. Acest lucru ar facilita accesul businessului la finanţări mai ieftine pe perioade mult mai mari, comparativ cu împrumuturile acordate de bănci.
Peste 100 de oficiali, analişti financiari externi, bancheri, oameni de afaceri, parteneri de dezvoltare, experţi independenţi ş.a. s-au reunit marţi, 24 septembrie 2019, la Chişinău pentru a aborda perspectivele de dezvoltare a pieţei financiare în Republica Moldova.
Organizatorii conferinţei „Dezvoltarea instrumentelor financiare în Republica Moldova”, Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi CFA Society Romania, şi-au propus să facă un schimb de experienţă între investitorii profesionişti din Republica Moldova şi cei de peste hotare, cu scopul de a sprijini dezvoltarea pieţei financiare şi de a implementa excelenţa profesională în sectorul financiar autohton.
În cadrul conferinţei s-a discutat despre oportunităţile şi provocările de dezvoltare a instrumentelor financiare, gestiunea riscului valutar şi accesul investitorilor la pieţele financiare.
În deschiderea evenimentului, guvernatorul BNM, Octavian Armaşu, a menţionat importanţa aprofundării cunoştinţelor în implementarea instrumentelor financiare şi identificarea riscurilor asociate. „Ne propunem să identificăm necesităţile mediului de afaceri şi ale gospodăriilor, să vedem ce soluţii poate oferi sistemul financiar în prezent şi, eventual, ce noi instrumente sau mecanisme putem prelua sau atrage de la partenerii şi colegii noştri”, a subliniat şeful băncii centrale. Totodată, Octavian Armaşu a accentuat rolul politicii monetare în crearea precondiţiilor pentru iniţierea activităţilor investiţionale şi luarea deciziilor în mediul de afaceri: „Dezvoltarea pieţelor financiare şi diversificarea instrumentelor existente pe aceste pieţe ar asigura pârghii suplimentare pentru îmbunătăţirea transmisiei monetare”.
Preşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), Valeriu Chiţan, a declarat: “În prezent, piaţa de capital autohtonă reprezintă un exemplu mai particular în sensul unei pieţe emergente: număr restrâns de entităţi emitente şi investitori, lichiditate redusă, lipsă de plasamente publice şi investitori instituţionali, nivel scăzut al complexităţii pieţei, iar diversitatea instrumentelor financiare emise şi tranzacţionate pe piaţă se limitează doar la acţiuni ordinare. Spre exemplu, nu putem vorbi de o piaţă a creanţelor corporative, iar tranzacţionarea valorilor mobiliare de stat cu termen de scadenţă mai mare de un an nu se produce prin intermediul mecanismelor pieţei reglementate sau ale sistemului multilateral de tranzacţionare. Apropo, experienţa unor economii în tranziţie arată că dezvoltarea nu se poate rezuma la deschidere economică şi liberalizare, privatizare. Fără pieţe nu te poţi dezvolta, dar trebuie să le şi “învingi” pentru a trece în liga economiilor dezvoltate”.
Nina Dosca, vicepreşedintele CNPF, şi Vladimir Rusnac, şeful Direcţiei generale participanţi profesionişti piaţa de capital în cadrul CNPF, au prezentat principalele aspecte ale cadrului de reglementare a instrumentelor financiare pe piaţa de capital, caracteristicile pieţei de capital locale, inclusiv ultimele amendamente privind facilitarea şi punerea în circulaţie a instrumentelor financiare.
“Am avut şi avem legislaţie bună în domeniul pieţei de capital, dar observăm că circulă doar acţiunile. În prezent societăţile pe acţiuni nu mai au obligaţia să fie înregistrate la bursă. În acest context, în 2015 la Bursa de Valorii au fost înregistraţi 32 de emitenţi. Nici băncile, nici companiile de asigurări nu doreau să se înregistreze la bursă. Am modificat legea ca toate societăţile pe acţiuni de interes public care tranzacţionează cote mai mari de 1% să fie obligate să se înregistreze la bursă. În prezent la bursă sunt 19 emitenţi. Marea majoritate sunt băncile şi companiile de asigurări, dar şi companiile care vor să facă oferte de emisie sau preluare de acţiuni. Or, rolul CNPF este să protejeze de riscuri pe acei care tranzacţionează valori mobiliare, investitorii care vor să le procure, dar şi societăţile de investiţii. De aceea, noi acordăm o atenţie deosebită emitenţilor pentru dezvăluirea informaţiei către toţi investitorii”, a punctat Dosca.
Secretarul de Stat din cadrul Ministerului Finanţelor, Sergiu Luca, a precizat că „accesul larg la valorile mobiliare de stat (VMS) este un element important pentru dezvoltarea pieţei de capital a Moldovei, care la rândul ei este esenţială pentru orice economie de piaţă ca să aprofundeze şi să extindă accesul la finanţare pentru toţi agenţii economici”.
Anna Akhalkatsi, directorul Biroului Băncii Mondiale în Republica Moldova, a specificat că pieţele financiare locale şi instrumentele financiare nu se pot dezvolta fără politici macroeconomice solide, instituţii puternice şi un cadru solid de reglementare. „Succesiunea adecvată a reformelor, inclusiv sincronizarea cu reformele din alte domenii, precum statul de drept şi mediul de afaceri, este importantă”, a spus oficialul Băncii Mondiale.
Reprezentantul permanent al Fondului Monetar în Republica Moldova, Volodymyr Tulin, a punctat: „Dezvoltarea pieţei financiare are potenţialul de a oferi beneficii importante, cum ar fi mobilizarea unei finanţări mai ieftine şi mai stabile. Pentru a facilita dezvoltarea acesteia, factorii de decizie politică trebuie să depăşească provocările legate de dimensiunile reduse ale economiei locale, factorii structurali şi influenţa intereselor personale”.
„Am muncit împreună să redresăm sectorul bancar. Cu paşi mici, dar hotărâţi, încrederea în creditorii din Republica Moldova a fost restabilită”. Expertul de rang înalt a exprimat deschiderea BERD pentru a acorda Republicii Moldova asistenţă în dezvoltarea capitalului local şi a pieţei valutare. „Pieţele locale de capital vor oferi economiei moldoveneşti mai multe alternative de finanţare bancară, vor încuraja creşterea economică şi un sector financiar mai sustenabil”, a spus Angela Sax, şefa Oficiului BERD în Republica Moldova.
De asemenea, în contextul afirmării necesităţii dezvoltării instrumentelor financiare, reprezentantul Consiliului Director al CFA Society Romania, Maria Duduman, a invocat certificarea CFA drept una dintre cele mai prestigioase din lume în rândul profesioniştilor din domeniul financiar: „Organizaţia este un campion în ceea ce înseamnă comportamentul etic şi profesionist pe pieţele de investiţii şi o sursă de cunoştinţe respectată în comunitatea financiară globală. Scopul final al CFA Institute este acela de a crea un mediu în care interesele investitorilor sunt respectate, pieţele funcţionează la cel mai înalt nivel şi economia creşte”.
Membrul Consiliului Director al CFA Society Romania, Andreea Nica, şi-a exprimat convingerea că „Republica Moldova are o oportunitate extraordinară pentru că poate să „ardă etape” în implementarea unor produse şi instrumente financiare care au acumulat bune practici în ceea ce priveşte distribuirea lor, înţelegerea rolului lor, adecvării lor la nevoile companiilor şi populaţiei”.
Aceasta este prima conferinţă desfăşurată la Chişinău cu participarea reprezentanţilor CFA Society Romania, care îi întruneşte pe unii dintre cei mai bine pregătiţi specialişti certificaţi în industria financiară. Calificarea CFA este administrată de CFA Institute (USA) şi este deţinută în prezent de peste 165,000 de profesionişti din lume.
Victor Ursu
