Deşi autorităţile anunţă cu mare fast o creştere economică de 4%, tabloul businessului este sumbru în condiţiile în care se atestă evoluţii pesimiste de creditare. O parte a companiilor şi-a restrâns activităţile în aşteptarea vremurilor mai bune, iar altă parte este pe muchie de cuţit în a-şi închide activitatea ca urmare a costurilor ridicate a resurselor financiare.
Piaţa creditelor înregistrează evoluţii foarte pesimiste pe parcursul anului 2017. Totodată, de menţionat că punctul minim de diminuare a creditelor a fost înregistrat în luna septembrie 2016 (-16,4 la sută anual), după care trendul evoluţiei creşterii anuale s-a schimbat spre ascendent (-7,9 la sută anual în luna iunie 2017). ”Pasivitatea creditării persoanelor juridice este cauzată fie de instabilitatea economică şi politică din Republica Moldova şi din regiune, fie de condiţiile de creditare inacceptabile şi de riscurile înalte. Acutizarea tendinţelor date ar putea crea presiuni dezinflaţioniste suplimentare, însă determină băncile să caute alternative profitabile pentru a genera venituri pe piaţă (plasamente în valori mobiliare, operaţiuni valutare)”, potrivit informaţiilor Băncii Naţionale a Moldovei.
Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, declara că stocul creditelor în lei creşte de la o lună la alta în ultimele patru luni. Este un efect pozitiv şi sperăm că este acea rândunică cu mesajul că agenţii economici recapătă încrederea în perspectivele economice şi în stabilitatea financiară.
Dacă pe parcursul anului precedent componenta investiţională genera un aport pozitiv la dinamica PIB, în cea mai mare parte, doar prin subcomponenta variaţia stocurilor, în trimestrul I 2017, şi formarea brută de capital fix a înregistrat o creştere, generând o contribuţie de 0,7 puncte procentuale la dinamica activităţii economice. Astfel, investiţiile în capital fix s-au majorat cu 3,3 la sută, datorită creşterii investiţiilor în construcţii cu 2,4 la sută, precum şi a celor în maşini şi utilaje cu 4,0 la sută. În acelaşi timp, potrivit datelor operative prezentate de BNS, în ianuarie-martie 2017, valoarea investiţiilor în active imobilizate s-a diminuat cu 1,2 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent. Investiţiile în active imobilizate s-au majorat cu 14,3 la sută.
În acelaşi timp, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei, investiţiile în active imobilizate corporale au înregistrat în continuare o dinamică anuală negativă, deşi mult mai temperată comparativ cu perioadele precedente (-1,4 la sută în trimestrul I 2017, faţă de -22,6 la sută în trimestrul I 2016). În structură, cele mai semnificative contribuţii pozitive la dinamica investiţiilor în mijloace fixe le-au revenit grupei „maşini, utilaje, instalaţii de transmisie”, care este componenta cu o pondere substanţială, precum şi „construcţiilor inginereşti” şi „mijloacelor de transport”. Aceste evoluţii au fost contrabalansate de scăderea investiţiilor în „construcţiile de clădiri” şi „alte mijloace fixe”, în special „terenuri”. Din perspectiva surselor de finanţare a investiţiilor în active imobilizate, dinamica negativă a acestora a fost determinată, în cea mai mare parte, de evoluţia acumulărilor de capital ale întreprinderilor şi ale populaţiei (-4,7 la sută), componentă care deţine 75,0 la sută din valoarea mijloacelor destinate realizării procesului investiţional.
O ajustare substanţială a fost înregistrată în cadrul investiţiilor finanţate din contul bugetului de stat (de 2,2 ori), situaţie datorată în mare parte, efectului perioadei de bază reduse, la apariţia căreia ar putea fi invocată tergiversarea adoptării bugetului de stat pentru anul 2016.
Investitorii străini sunt circumspecţi la plasarea capitalului în Republica Moldova ca urmare a justiţiei care scârţâie, dar şi a corupţiei, care a erodat practic toate instituţiile statului. Totuşi, autorităţile afirmă că investiţiile vin pe filiera moldovenilor care muncesc în străinătate. Ministerul Economiei anunţa că prin intermediul programului PARE 1+1 au fost aprobate pentru finanţare 44 de proiecte investiţionale în sumă totală de peste 8,42 milioane lei, care vor contribui la atragerea în economie a 24,34 milioane lei. Potrivit estimărilor urmează a fi deschise 131 noi locuri de muncă, dintre care 52 pentru femei.
Din totalul solicitărilor de finanţare nerambursabilă, 68 la sută sunt demarate în agricultură şi orientate spre cultivarea cerealelor şi viţei-de-vie, creşterea legumelor în spaţii protejate şi creşterea animalelor, apicultură, dar şi domenii inovative precum: crescătorie de câini de rasă, mini fermă de struţi, ferme de chinchila etc. 10 întreprinderi, care au fost acceptate pentru finanţarea nerambursabilă activează în domeniul prestării serviciilor, iar altele 4 - în industria prelucrătoare, în special producerea mobilei şi echipamentelor pentru vehicule, fabricarea produselor textile etc.
Analizele Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) mai indică că 57 la sută din întreprinderile beneficiare de finanţare nerambursabilă sunt în faza extinderii afacerii, iar 43% în faza de lansare. Din totalul cererilor recepţionate, 23 de afaceri sunt create de lucrătorii migranţi, care s-au întors de peste hotare, iar 21 fiind constituite de rudele de gradul unu ale migranţilor. Totodată, datele statistice mai indică că 34 la sută din afaceri sunt create şi administrate de tineri, iar circa 20% din acestea sunt conduse de femei.
Datele ODIMM indică că cei 44 solicitanţi investesc remitenţele provenite din munca desfăşurată în 15 state: Italia – 13, Rusia – 12, Germania – 3, SUA - 3, Spania – 2, Marea Britanie – 2 şi câte un solicitant din Australia, Israel, Franţa, Malta, Noua Zeelandă, România, Portugalia, Suedia şi Thailanda. După locul amplasării, întreprinderile sunt localizate în 21 raioane ale republicii: 6 fiind înregistrate în municipiul Chişinău, iar 38 întreprinderi în mediul rural.
Pe categorii de resurse, în trimestrul I 2017, creşterea PIB a fost determinata, în principal, de contribuţia din partea comerţului şi a subcomponentei transport, informaţii şi depozitare. Acestea, în ansamblu, s-au majorat cu 10,5 la sută comparativ cu perioada similară a anului precedent. Agricultura şi construcţiile au generat contribuţii similare, majorându-se cu 1,8 şi, respectiv, 2,7 la sută comparativ cu trimestrul I 2016. Valoarea adăugată brută aferentă a sectorului industrial a fost cu 1,2 la sută superioară celei din perioada similară a anului precedent. Unicul segment care a generat o contribuţie negativă la creşterea PIB-ului a fost subcomponentul „administraţie publică şi apărare, asigurări sociale obligatorii, învăţământ, sănătate şi asistenţă socială”. Valoarea adăugată aferentă acestuia s-a diminuat cu 1,2 la sută comparativ cu trimestrul I 2016.
În ceea ce priveşte producţia agricolă, în prima jumătate a anului 2017, volumul producţiei globale agricole s-a diminuat cu 5,0 la sută, comparativ cu perioada similară a anului 2016. Evoluţia respectivă a fost determinată, în principal, de reducerea volumului producţiei vegetale cu 28,4 la sută, drept urmare a întârzierii campaniei de recoltare a produselor agricole, care a fost influenţată de consemnarea pe parcursul lunii aprilie 2017 a vremii neomogene după regimul termic, însoţite de ninsori şi depuneri de lapoviţă. Totodată, contractarea uşoară a volumului producţiei în sectorul zootehnic (-0,4 la sută) a fost generată de evoluţia negativă a producţiei de „lapte” (-3,9 la sută) şi a „vitelor şi pasărilor” (-0,8 la sută). În perioada de referinţă, a fost consemnată majorarea producţiei de „ouă” cu 6,6 la sută.
Victor URSU
