Performanţa economică a Republicii Moldova la sfârşitul anului 2014 va fi destul de modestă în condiţiile în care situaţia din regiune nu este tocmai bună, iar, mai recent, unele produse moldoveneşti au fost interzise în Federaţia Rusă, se arată în analiza Institutului Naţional de Cercetări Economice, care a prezentat săptămâna trecută tendinţele economice ale Republicii Moldova şi principalii indicatori pentru anul curent.
Astfel, prognozele creşterii economice pentru anul curent au indicat asupra unei creşteri de 3,7%, iar evoluţiile PIB-ului în primul trimestru 2014 au venit să susţină aşteptările, relativ, optimiste. În primul trimestru, PIB a înregistrat o creştere cu 3,6%, comparativ cu 3,5% în anul precedent. VAB (valoarea adăugată brută) în sectorul de bunuri a sporit, comparativ cu perioada similară a anului precedent, cu 7,1% (7,2% în agricultură şi 7,1% în industrie) şi 3,6% – în sectorul de servicii, înregistrând o dinamică mai înaltă comparativ cu evoluţiile atestate în trimestrul I, 2013.
„În perioada ianuarie-martie 2014, rata inflaţiei s-a situat în limitele intervalului de variaţie de ± 1,5 p.p. de la ţinta de 5,0 la sută, stabilită de BNM pentru anul curent. În această perioadă, indicele preţurilor de consum a crescut cu 1 p.p., comparativ cu perioada similară a anului precedent, constituind 5,4%. Accelerarea indicelui preţurilor de consum s-a produs preponderent sub influenţa creşterii preţurilor produselor alimentare, pe fundalul deprecierii monedei naţionale faţă de principalele valute de referinţă (EUR şi USD) şi intensificării ritmurilor lunare de creştere a preţurilor internaţionale pentru unele produsele alimentare”, a declarat Alexadru Stratan, directorul Institutului Naţional de Cercetări Economice.
Potrivit datelor institutului, în primele trei luni ale anului 2014, cursul mediu de schimb al monedei naţionale a fost de 18,3 MDL/EUR şi 13,3 MDL/USD, fiind înregistrată o depreciere faţă de moneda unică europeană cu 13,9% şi faţă de dolarul SUA cu 9,8%, comparativ cu perioada similară a anului precedent. Accentuarea tendinţei de depreciere a monedei naţionale faţă de principalele valute de referinţă poate crea riscuri pentru economia naţională. Deprecierea ar putea cauza dificultăţi în rambursarea creditelor în valută (USD şi EURO) fapt ce ar putea duce la reducerea calităţii portofoliului de împrumuturi bancare, sporind, de asemenea, presiunea asupra preţurilor de consum şi reducând capacitatea de cumpărare a consumatorilor.
Alexandru Stratan a precizat că în primul trimestrul, 2014, în vederea ameliorării fluctuaţiilor excesive ale cursului de schimb al monedei naţionale în raport cu principalele valute de referinţă, BNM a intervenit pe piaţa valutară, preponderent, în calitate de vânzător de valută străină. Aceste intervenţii au condus la micşorarea activelor oficiale de rezervă cu 3,3% faţă de volumul acestora de la sfârşitul anului 2013.
În ceea ce priveşte finanţele publice, executarea bugetului public naţional în primul trimestru al anului 2014 a rezultat cu un deficit în mărime de 70,0 mil. lei, ceea ce este cu 6,7% mai puţin comparativ cu valoarea deficitului înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2013. Veniturile în bugetul public naţional au însumat 8413,2 mil. lei, iar cheltuielile – 8483,2 mil. lei, în creştere cu 11,9% şi, respectiv, 11,6% comparativ cu perioada similară a anului precedent. Totodată, atât la capitolul venituri, cât şi cheltuieli publice se atestă o neîndeplinire a planului cu 4,2% şi, respectiv, 25,5%.
Pe parcursul primului trimestru al anului în curs, principalii indicatori ce reflectă activitatea sectorului bancar moldovenesc indică o performanţă relativ bună, însă cu anumite semne de incertitudine. La finele lunii martie se atesta, comparativ cu 31.12.2013, o majorare a activelor bancare cu 3,36%, până la 78744,2 mil. MDL; soldul creditelor bancare a fost în creştere cu 3,18%, constituind 44048,5 mil. MDL la finele lunii martie. În acelaşi timp, soldul depozitelor bancare a sporit, în această perioadă cu un ritm moderat de 1,3%, însumând 45672,2 mil. MDL, iar volumul creditelor neperformante a crescut de la 11,6% la 13,2%.
Totodată, în ultimii ani, evoluţia pozitivă a sectorului autohton de microfinanţare contribuie la redresarea pieţei muncii locale. În anul 2013, 10,7% din populaţia economică activă din Republica Moldova a beneficiat de împrumuturile sectorului de microfinanţare, în creştere cu 2,6 p.p., comparativ cu anul precedent. Cele 85 de organizaţii de microfinanţare înregistrate la CNPF, în anul 2013, au acordat împrumuturi în valoare de 1805,9 mil. MDL şi au primit credite bancare şi împrumuturi în sumă de 1280,4 mil. MDL. Valoarea profitului net a crescut de circa două ori pe parcursul anului 2013, ceea ce indică un sector sustenabil pe piaţa financiară moldovenească, dar cu un potenţial nevalorificat.
Situaţia economică a partenerilor comerciali din spaţiul estic – Federaţia Rusă şi Ucraina, la finele anului precedent a creat premize pentru o performanţă mai redusă a comerţului exterior al ţării în anul curent. Situaţia rămâne a fi incertă în privinţa riscurilor, care s-ar putea realiza până la finele anului – înrăutăţirea în continuare a situaţiei economice a acestor ţări, restricţionarea importului anumitor categorii de produse agroalimentare în Federaţia Rusă, cei mai expuşi riscului fiind producătorii de fructe şi vinificatorii.
„Începutul anului nu a fost de bun augur pentru exportatorii naţionali – producători şi intermediari. În pofida unui avans bun al agriculturii în anul precedent şi, deci, al disponibilităţilor de produse agroalimentare, dar şi al industriei în primele două luni ale anului curent, în ianuarie-martie valoarea exporturilor a fost în scădere cu 2,8%, comparativ cu perioada similară a anului precedent, iar a importurilor cu 2%, constituind 573,2 mil. USD şi, respectiv, 1218,2 mil. USD. Evoluţia modestă a comerţului exterior cu bunuri, a contaminat şi alte sectoare, inclusiv transporturile şi comerţul. Aceste efecte ar putea fi amortizate parţial de creşterea ofertei de export, precum şi de accelerarea exporturilor către ţările UE a căror pondere în export a sporit până la 55,6% în această perioadă”, se mai arată în analiza Institutului de Economie.
În primul trimestru, remiterile primite din străinătate au scăzut cu aproximativ 11 mil. USD sau cu 2,8%, comparativ cu primul trimestru al anului precedent. Remiterile din Federaţia Rusă, care au constituit în primele trei luni ale anului în curs 55% din volumul total al remiterilor, au înregistrat o scădere cu 9% în perioada de referinţă. Totodată, transferurile băneşti prin sistemul bancar în favoarea persoanelor fizice, după o descreştere de 6,2% şi 4,2% în primele două luni ale anului 2014, au reluat tendinţa de creştere începând cu luna martie.
Mediul investiţional rămâne a fi puţin atractiv pentru investitorii străini. Firmele străine rămân reticente în ceea ce priveşte efectuarea investiţiilor în economia moldovenească. Înaltele riscuri asociate incertitudinii vectorului politic şi economic al statului, în pofida ratificării Acordului de Asociere cu UE, precum şi perioada preelectorală care, la fel, adaugă nesiguranţă, afectează atractivitatea investiţională a ţării. În primul trimestru, influxul net de ISD (investiţii străine directe) a constituit 16,9 mil. USD în descreştere cu 68% faţă de perioada similară a anului trecut, ceea ce reprezintă cea mai mică valoare înregistrată în această perioadă începând cu anul 2007.
În ceea ce priveşte mediul de afaceri, Republica Moldova se plasează pe poziţii destul de modeste în clasamentele realizate de către diverse organizaţii internaţionale şi agenţii de rating, fapt ce indică direct asupra deficienţelor structurale ale economiei naţionale. Totodată, în pofida constrângerilor existente, calculul indicelui de prognoză de percepţie a mediului de afaceri pentru perioada anilor 2013-2015 vorbeşte despre anticipările optimiste ale antreprenorilor referitoare la ameliorarea situaţiei în următorii ani.
În acelaşi timp, Alexandru Stratan a precizat că în primul trimestru al anului curent, în condiţiile creşterii ratei mortalităţii generale (fenomen caracteristic perioadei de iarnă), comparativ cu perioada similară a anului precedent, s-a înregistrat un spor natural negativ de 2,3 persoane la 1000 de locuitori. Cât priveşte situaţia pe piaţa muncii, un indicator relativ optimist privind situaţia mediului de afaceri, este scăderea ratei şomajului cu 3 p.p. în primul trimestru 2014, comparativ cu perioada similară a anului 2013. În această perioadă s-a înregistrat o creşterea anuală atât nominală, cât şi reală a câştigului salarial lunar, totodată, tendinţa a fost asigurată, preponderent de dinamica preţurilor în sectorul bugetar.
Victor URSU
