„Guvernul ultimei şanse pentru Moldova”, astfel a apreciat noul cabinet de miniştri, votat pe 20 ianuarie de către Parlament, însuşi prim-ministrul Pavel Filip.
“Republica Moldova are nevoie mai mult ca oricând de o majoritate politică stabilă şi un Guvern reformist, un Guvern realist, care îşi începe activitatea pe un fundal tensionat, care nu are termen de graţie prea lung, de la care aşteptările sunt mari, atât în plan intern, cât şi extern”, a spus premierul.
„Cabinetul Filip a venit la guvernare poate în cea mai complicată perioadă de la 1991 încoace. Situaţia financiară a ţării este destul de critică”, menţiona în prima şedinţă a Guvernului noul ministru al Finanţelor, Octavian Armaşu.
“Primele evaluări îmi spun că situaţia financiară este destul de dificilă. Luna ianuarie ieşim cât de cât, deoarece în decembrie s-au făcut nişte acumulări. Luna februarie se preconizează să fie o lună dificilă. Avem un deficit de un miliard de lei pe luna februarie. Mergem pe bugetul provizoriu. Bugetul acesta nu satisface situaţia noastră. Dacă n-o să întreprindem nimic, în jumătate de an putem acumula un deficit de vreo 4-5 miliarde de lei”, a declarat Armaşu.
„Suportul bugetar promis de Banca Mondială şi Uniunea Europeană, dar şi România, este blocat, în condiţiile în care rămân îngheţate relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Semnarea unui acord cu Fondul este crucială Republica Moldova. Noul Guvern va solicita FMI trimiterea de urgenţă la Chişinău a unei misiuni în vederea iniţierii negocierilor unui nou acord”, a anunţat premierul Pavel Filip.
“Multe dintre precondiţiile care au fost discutate sunt, practic, îndeplinite. Mai rămâne chestiunea privind guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, dar am toată încrederea că şi această problemă va fi depăşită, de aceea trebuie deja să pregătim terenul pentru a invita misiunea Fondului în Republica Moldova, astfel ca să avem în curând un acord semnat care ar însemna şi o stabilitate financiară pentru viitor”, a afirmat prim-ministrul.
După încercările ratate de a începe discuţiile privind un nou program, proverbială fiind cea din septembrie, când echipa Fondului ce avea mandat de negocieri a aflat în drum că şi-a prezentat demisia guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, şi prim-viceguvernatorul, Marin Moloşag, FMI va fi mult mai exigent. Este puţin probabil că negocierile vor fi uşoare. Sistemul bancar va fi nodul gordian în discuţii. Chiar dacă au fost lichidate cele trei bănci devalizate, FMI insistă pe asanarea sistemului bancar.
Există multe restanţe în implementarea Acordului de asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, inclusiv a Acordului de liber schimb. Guvernul trebuie să se mişte foarte rapid. O poate face doar într-o situaţie de stabilitate şi consens în societate, care deocamdată nu există. Însă orice destabilizare ar putea compromite efortul depus.
“Formăm acest Guvern pe fundalul unei lipse uriaşe de credibilitate a clasei politice şi a instituţiilor, credibilitate afectată de instabilitatea politică din ultimii ani, de nenumăratele războaie politice, de lipsa de eficienţă a unor instituţii, de abandonarea unor obiective importante asumate în faţa cetăţenilor”, constată prim-ministrul.
Are deplină dreptate premierul când spune că Republica Moldova nu are nevoie de un Guvern care să spună vorbe frumoase. Are nevoie de un executiv al “lucrului bine făcut”.
Obiectivele principale ale Programului de guvernare al Cabinetului de miniştri condus de Pavel Filip sunt: creşterea bunăstării, siguranţei şi calităţii vieţii cetăţenilor, în special prin dezvoltarea economiei şi facilitarea creării locurilor de muncă bine plătite, eradicarea corupţiei şi garantarea supremaţiei legii, asigurarea securităţii personale, fortificarea capacităţii de apărare a ţării, prestarea serviciilor publice accesibile şi cost-eficiente, asigurarea protecţiei sociale pentru grupurile vulnerabile ale populaţiei.
Potrivit documentului, pe termen scurt, preocupările majore ale Guvernului sunt orientate spre înlăturarea riscurilor la adresa securităţii interne şi externe a statului, spre stabilizarea sectorului bancar, spre sancţionarea şi combaterea fraudelor financiare, asigurarea unui echilibru între consolidarea fiscală sustenabilă şi impulsionarea dezvoltării economice, precum şi spre protejarea veniturilor cetăţenilor.
„Cea mai sigură cale pentru atingerea acestor obiective este integrarea europeană. În acest scop, Guvernul îşi propune să creeze toate premisele necesare care, odată valorificate, vor asigura eligibilitatea Republicii Moldova privind obţinerea statutului de ţară-candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană”, se spune în Program.
Pe termen mediu, priorităţile Guvernului includ:
– Sporirea bunăstării cetăţeanului prin asigurarea unei creşteri economice incluzive şi susţinerea grupurilor vulnerabile ale societăţii;
– Combaterea corupţiei;
– Reformarea justiţiei şi a instituţiilor de drept, care să garanteze supremaţia legii;
– Reintegrarea ţării;
– Asigurarea accesului la educaţie şi sănătate de calitate;
– Sporirea calităţii serviciilor prestate cetăţenilor, reducerea costurilor administrative şi a decalajelor de dezvoltare între regiuni;
– Asigurarea securităţii economice, financiare şi energetice a ţării.
„Scopul final al actului de guvernare, pe care ne angajăm să îl înfăptuim, este un stat puternic, care să servească poporul. Un stat cu instituţii corecte şi drepte, care acţionează în baza principiului transparenţei şi eficienţei. Un stat unde funcţionează legea, unde instituţiile de drept sunt depolitizate, unde justiţia se face în interesul cetăţeanului, iar banul public este cheltuit în interesul public. Un stat în care corupţia şi crima sunt efectiv combătute, iar prioritare sunt respectul pentru drepturile şi libertăţile omului, refacerea spiritului comunitar şi întărirea solidarităţii”, se spune în Programul Guvernului.
Un program guvernamental e mai curând un document politic. Un act ce este urmat de acţiuni concrete, plasate într-un interval de timp concret. El este completat de o agendă eşalonată în timp, realistă şi realizabilă.
Grăbeşte-te încet, spune un proverb. În situaţia în care ne aflăm, nu mai avem timp să ne mişcăm încet, ci rapid, profesionist, cu accente pe problemele acute, dar şi cele aflate în restanţă. “Cu o Moldovă bolnavă de corupţie, finanţată din evaziune fiscală, din spălări de bani, nu avem ce căuta în Europa. De aceea, noul Guvern trebuie sa demonstreze mai întâi că face reforme şi modernizează instituţiile. Nu ne cere nimeni salturi uriaşe, ni se cere doar să începem reformele şi să nu ne mai oprim din drum”, a spus Filip.
Republica Moldova are nevoie de o cură de însănătoşire, uneori poate dureroasă, dar eficientă şi care ar duce la schimbări profunde. Altă cale nu există.
Vlad Bercu
