În Republica Moldova se aşteaptă vremuri tulburi în condiţiile în care acumulările la buget în primele cinci luni ale anului 2015 au fost mici cu aproape jumătate de miliard faţă de estimări. Economiştii spun că bugetul trebuie revăzut în condiţiile în care o parte din finanţările externe au fost suspendate, iar cealaltă parte va veni cu întârziere.
„Bugetul trebuie foarte atent revăzut. Este nevoie de un buget mai prudent ţinând cont că finanţările pe care a contat Guvernul o să întârzie sau nu o să vină deloc. Nu cred că finanţările vor fi îngheţate total, probabil că vor fi suspendate cele de suport bugetar”, explică directorul de program pe sectorul public de la Expert Grup, Dumitru Budianschi.
El a lăsat să se înţeleagă că dacă nu se va rezolva problema cu băncile, va fi foarte greu de găsit alte argumente pentru a debloca situaţia cu finanţările externe. Această problemă a băncilor este una stringentă şi foarte mult depinde nu doar de seriozitatea Guvernului, ci şi de alte instituţii ale statului. Este vorba de BNM şi Ministerul Justiţiei.
Acum două săptămâni, directorul de ţară al Băncii Mondiale, Alex Kremer anunţa că instituţia financiară îşi suspendă finanţarea de 45 mil. USD pentru suportul bugetar al Republicii Moldova. Motivul invocat de acesta a fost problema jafului de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank. Kremer spunea că băncile trebuie lichidate pentru a soluţiona problema.
Budianschi afirmă că după rezolvarea problemei din sistemul bancar, putem avea o speranţă că finanţările externe vor fi reluate. Până atunci noi trebuie să revedem bugetul, ţinând cont de lipsa sumelor pentru suportul bugetar.
Problema finanţărilor externe devine şi mai stringentă în lipsa unui acord cu FMI, care şi-a suspendat vizita în Republica Moldova la începutul lunii iunie ca urmare a demisiei Guvernului Gaburici.
„Republica Moldova a mai avut şi alte finanţări, care au fost condiţionate de existenţa unui program cu FMI. Or, atât timp cât nu avem un program cu fondul, avem şi riscul ca alţi finanţatori să nu le poată debursa. Astfel, Guvernul trebuie să ia în calcul toate aceste constrângeri, dar acest lucru nu trebuie să afecteze plăţile curente, cum ar fi salariile, pensiile etc. Vor avea de suferit proiectele de asistenţă tehnică şi investiţionale şi probabil că va fi mai scump finanţarea deficitului bugetar”, a spus Budianschi.
Directorul de program de la Expert Grup nu crede că e o tragedie reducerea cheltuielilor. „Au mai fost ani când s-au făcut reduceri de cheltuieli şi Guvernul a găsit soluţii în special la cheltuielile curente. Este vorba de procurări de materiale şi servicii. Asta vorbeşte despre faptul că noi avem o problemă de management. Noi nu înţelegem cât de eficient lucrează instituţiile noastre”.
Referindu-se la finanţarea deficitului bugetar, Budeanschi susţine că majorarea ratei de refinanţare la 15,5% de către BNM nu scumpeşte foarte mult resursele, problema e în acumulările la buget din taxe şi impozite.
În acelaşi timp, economista de la IDIS Viitorul, Tatiana Lariuşin e de părere că bugetul reflectă problemele financiare ale ţării. Întrebarea este ce fel de Guvern ar trebui să fie format pentru a depăşi situaţia. „Bugetul prezent este unul „tras de păr”, pentru că nu a trecut prin Parlament şi nu a fost discutat cu cercurile de business”.
„Societatea trebuie să preseze politicul pentru a se apuca de treaba şi a soluţiona problema cu bugetul în condiţiile în care situaţia s-a agravat ca urmare a scumpirilor, deprecierii leului şi a problemelor din sistemul bancar”, afirmă Lariuşin.
Potrivit ei, Republica Moldova are nevoie de un Guvern anticriză cu un premier care va face reforme dureroase. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, atunci Republica Moldova riscă să intre într-o criză profundă. A doua parte a problemei este situaţia regională or, Republica Moldova este vulnerabilă având problema transnistreană.
Ca urmare a situaţiei social-economice precare, premierul interimar, Natalia Gherman le-a cerut miniştrilor reducerea cheltuielilor. „Demisia prim-ministrului şi amânarea misiunii Fondului Monetar Internaţional au afectat starea indicatorilor macroeconomici. În această situaţie, este necesar ca autoritaţile administraţiei publice centrale, ministerele şi alte autorităţi, să suspende temporar angajarea de noi cheltuieli în domeniul investiţiilor şi achiziţiilor de mărfuri şi servicii neesenţiale activităţilor şi investiţiilor bugetare”, spunea Gherman la şedinţa Guvernului de săptămâna trecută.
Premierul afirma că veniturile fiscale ale bugetului de stat asigură totalmente, şi vor asigura, în continuare, plata salariilor şi prestaţiilor sociale. De asemenea, vor fi finanţate toate cheltuielile curente de asigurare a funcţionalităţii autorităţilor şi instituţiilor bugetare. Totalmente sunt şi vor fi finanţate angajamentele de deservire a datoriei de stat, a mai precizat oficialul.
Fostul ministrul de Finanţe, Veaceslav Negruţa, comentând decizia Guvernului de a reduce cheltuielile curente, susţine că „în condiţiile în care se achită doar salariu, asta nu dă siguranţă că instituţiile bugetare vor fi pe deplin funcţionale, pentru că e nevoie de alte cheltuieli să asigure un minim de serviciu garantat către populaţie oferit de aceste instituţii bugetare. Sigur că într-un fel sau altul această blocare de cheltuială va duce la anumite disfuncţii a instituţiilor bugetare. Serviciile oferite de aceste instituţii nu vor fi aşa cum ar fi trebuit să fie”.
„Este evident că Moldova are nevoie de un Guvern cu drepturi depline şi cu mandat pentru negocierea unui eventual nou program cu FMI. Fără acest pas important nu putem să ne construim prea multe planuri optimiste pentru 2015. Dar şi în acest caz, când intrăm în negocieri cu Fondul doar pentru 2016 mai putem vorbi despre cheltuieli admise când avem şi finanţările externe valabile”, declara Negruţa pentru Europa Liberă.
Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, veniturile la bugetul de stat au constituit 10,81 miliarde de lei cu 443 mil. de lei mai puţin faţă de prognoză. Veniturile componentei „Proiecte finanţate din surse externe” au constituit 401,7 mil. lei, cu 209,7 mil. lei mai puţin sau la nivel de 65,7 la sută faţă de prevederile perioadei de gestiune. În comparaţie cu perioada similară a anului 2014, încasările s-au micşorat cu 348,0 mil. lei. Din suma totală, granturile externe au însumat 391,2 mil. lei.
La capitolul cheltuieli, Ministerul Finanţelor a cheltuit cu aproape 20% mai puţin faţă de prevederi. Suma totală a cheltuielilor s-a cifrat la 11,7 miliarde de lei. Cheltuielile din componenta „Proiecte finanţate din surse externe” au însumat 1324,7 mil. lei, cu 685,1 mil. lei mai puţin sau la nivel de 65,9 la sută din suma prevăzută pe perioada de raportare. Deficitul bugetului de stat a fost de 960 mil. lei în cinci luni ale anului 2015.
Pentru 2015, Ministerul Finanţelor planifică un deficit al bugetului de stat în sumă de 3,976 miliarde de lei, iar cea mai mare parte, 90,5%, se planifică a fi acoperită din finanţările externe.
Potrivit legii bugetului, pe parcursul anului 2015 Ministerul Finanţelor planifică să fie valorificate de către autorităţi împrumuturi de stat externe în sumă de 3601,2 mil. lei (echivalentul a 186,6 mil. dolari SUA) şi rambursate împrumuturi de stat externe în valoare de 777,8 mil. lei (echivalentul a 40,3 mil. dolari SUA). Banca Mondială este unicul creditor care urma să acorde finanţare sub formă de împrumuturi de stat externe pentru susţinerea bugetului.
Victor URSU
