O echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) a sosit pe 14 februarie într-o vizită de două săptămâni la Chişinău pentru a face prima evaluare a programului pentru Republica Moldova, aprobat de consiliul de directori al FMI la 7 noiembrie 2016.
Vizita este una dificilă pentru Guvern. Situaţia pare a fi satisfăcătoare. Veniturile la buget au crescut, suportul financiar din exterior este deblocat. Zeci de milioane vin de la partenerii externi. Fiscul şi Vama îşi fac bine treaba. Nu există întârzieri de plată. Cam aşa arată lucrurile. Însă, se pare, nu e totul în roz. În luna ianuarie 2017, Ministerul Finanţelor din Republica Moldova a transmis Ministerului Finanţelor Publice din România o scrisoare oficială prin care solicită modificarea datei de eliberare a celei de-a doua tranşe de 50 milioane de euro din 31 martie 2016 în data de 27 februarie 2017.
Acelaşi minister, acum două săptămâni, a propus crearea unei rezerve de lichidităţi (cash buffer) de 2 miliarde de lei. “Această acţiune a fost consultată cu Fondul Monetar Internaţional şi partenerii externi”, a spus ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu. Presa a speculat în legătură cu această rezervă de lichidităţi, afirmând că “Guvernul se pregăteşte de o nouă criză”. În replică, Ministerul Finanţelor a explicat că această acţiune se face pentru a evita presiunile sezoniere în asigurarea surselor de finanţare pentru acoperirea deficitului bugetar, dar şi pentru a reduce riscul de refinanţare a datoriei de stat.
Lucrurile, însă, nu stau totuşi atât de prost cum ar vrea să creadă unii. Experţii Fondului cunosc bine situaţia din Republica Moldova. Autorităţile raportează lunar FMI despre evoluţii, mai ales pe domeniul bugetar şi în special cheltuieli, iar Banca Naţională a Moldovei informează instituţia financiară internaţională săptămânal pe unii indicatori.
Misiunea, probabil, nu ar fi luat avionul spre Chişinău dacă era convinsă că Guvernul pică examenul. Vom afla la 28 februarie ce a arătat “analiza evoluţiei recente din economie şi progresul atins de autorităţi în implementarea programului”. În funcţie de concluzii va fi alocată tranşa a doua din creditul de 178,7 milioane de dolari SUA, aprobat în decembrie 2016. Prima tranşă în sumă de 35,9 milioane de dolari a fost acordată imediat după aprobarea acordului.
Ceea ce este clar e că principalul subiect pe agenda discuţiilor va fi situaţia din sistemul bancar, care încă mai suferă în urma “furtului miliardului”. Trei lucruri cele mai importante urmau să fie făcute la etapa primei evaluări. În primul rând, BNM avea angajamentul să identifice proprietarii finali a celor mai mari trei bănci până la sfârşitul anului 2016. Doi: efectuarea controalelor depline la cele mai mari trei bănci (Moldova-Agroindbank, Victoriabank şi Moldindconbank) cu perfectare rapoartelor preliminare până la 28 februarie. Şi trei: diagnosticarea creditării părţilor afiliate la cele trei bănci în termen de până la 28 februarie.
La 1 februarie, Banca Naţională anunţa că respectivele controale şi diagnosticul e în derulare. Este adevărat că banca centrală menţionează că Moldova-Agroindbank şi Victoriabank au elaborat planuri de măsuri cu privire la înlăturarea tuturor neajunsurilor descrise în rapoartele de diagnostic, care au fost avizate pozitiv de către BNM.
Întrebarea e dacă se va constata că la un compartiment sau altul au fost îndeplinite doar 70 sau 80,90 la sută din cerinţe, ce va spune misiunea FMI: sunt îndeplinite criteriile de performanţă sau nu? Sunt inacceptabile explicaţiile? Judecând după reacţia Fondului la cererile de anulare a transformării garanţiei oferite de Guvern pentru creditului acordat de BNM celor trei bănci devalizate sau legea privind legalizarea capitalului şi stimularea fiscală, FMI este mai intransigent ca niciodată.
În ceea ce priveşte identificarea beneficiarilor finali a celor mai mari trei bănci din ţară, se cunosc deciziile şi acţiunile întreprinse de banca centrală. Au fost blocate grupuri de acţionari la două din cele trei bănci, pe motiv că au acţionat concertat în raport cu aceste bănci şi au achiziţionat anterior o cotă substanţială în capitalul social al băncilor în mărime cumulativă de circa 40 la sută şi, respectiv, peste 60 la sută, fără a avea permisiunea prealabilă scrisă a Băncii Naţionale. Acţionarii au fost obligaţi să-şi înstrăineze acţiunile în termen de trei luni. Şi dacă în procesul de identificare a acţionarilor “certaţi cu legea”, lucrurile au mers bine, înstrăinarea acţiunilor nocive şi vânzarea noilor acţiuni emise este deocamdată incertă. CNPF şi BNM au prelungit perioada de înstrăinare, din simplul motiv că în aceste trei luni procesul de înstrăinare nu a fost finalizat.
Guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, a declarat într-o conferinţă de presă că “sunt indici mai mult ca palpabili de interes sporit din partea investitorilor de calitate care ne permit să sperăm că această înstrăinare va fi de succes, dar trebuie să creăm condiţiile ca ea să aibă loc. Avem un dialog foarte bun cu CNPF pentru a putea găsi soluţiile la întrebările care apar”. Cât va mai dura acest proces? Nimeni, probabil, nu poate să spună cu certitudine când se va întâmpla acest lucru. Nici chiar guvernatorul băncii centrale pare să nu fie pe deplin sigur, deşi spune că speră că înstrăinarea va fi cu succes.
Ce se întâmplă la cea de-a treia bancă? Totul este în regulă? Banca Naţională nu a anunţat oficial dacă există sau nu există o problemă. Unicul lucru cunoscut cu certitudine e că, în fine, Consiliul de administrare a devenit funcţional.
Experţii FMI vor dori, mai mult decât sigur, să afle cât de “beton” este Legea privind transformarea în datorie de stat a garanţiilor oferite de Guvern pentru creditul de urgenţă acordat de către Banca Naţională celor trei bănci devalizate. Această a fost una din acţiunile prealabile a acordului cu Fondul. Condiţia a fost îndeplinită. Efectele ei juridice s-au consumat, afirmă premierul Filip. Însă preşedintele Igor Dodon a lansat iniţiativa de anulare a Legii prin care “miliardul furat” a fost pus pe umerii cetăţenilor. Şeful statului a şi declarat că trei din patru comisii parlamentare au avizat pozitiv acest proiect. Avertizează că va organiza un referendum, dacă iniţiativa lui nu va fi susţinută în Parlament.
FMI a avut o reacţie categorică faţă de această iniţiativă şi a declarat că ar putea reevalua acordul cu Republica Moldova dacă va fi anulată decizia privind transformarea creditelor de urgenţă oferită de BNM celor trei bănci devalizate în datorie publică. E clar că se aşteaptă o discuţie aprinsă la Preşedinţie, unde cel mai probabil vor fi invitaţi membrii misiunii.
“În cazul în care unele angajamente, ce sunt legate de asigurarea obiectivelor în cadrul programului, vor fi anulate, noi vom trebui sa reevaluăm dacă mai pot fi realizate obiectivele majore ale programului”, se arăta într-o declaraţie a FMI.
Un alt subiect, la fel de controversat şi care va fi abordat în discuţii de către misiunea FMI este Legea privind legalizarea capitalului şi stimularea fiscală.
“Proiectul de lege, în forma curentă, ar duce la periclitarea măsurilor de combatere a corupţiei şi ar pune piedici în lupta cu spălarea banilor şi fraudele”, a menţionat rezidentul FMI la Chişinău. El a afirmat că dialogul cu autorităţile vor continua pentru a identifica posibilităţile pentru a alinia iniţiativele legislative cu obiectivele asumate în cadrul programului.
Un alt angajament este elaborarea unui mecanism transparent pentru a asigura ajustarea la timp a tarifelor la serviciile comunale în baza costurilor, pentru a preveni tărăgănări discreţionare. Din cauza tergiversării ajustării tarifelor care ar acoperi cheltuielile justificate ale întreprinderilor, întreprinderile energetice au datorii mari faţă de Moldovagaz. La data de 1 noiembrie 2016 Termoelectrica avea o datorie de 2 miliarde 563 milioane de lei faţă de Moldovagaz, iar datoriile CET Nord se cifrau la 216 milioane de lei. Pe fondul acestor restanţe, conturile celor două întreprinderi au fost sechestrate de către furnizorul de gaze.
Tarifele pentru CET Nord nu au fost ajustate din anul 2011, iar pentru Termoelectrica au fost ajustate abia în luna septembrie 2016.
Există şi alte criterii de performanţă care vor fi analizate de către misiunea FMI şi autorităţi. Ce va fi, rămâne de văzut. Ceea ce este clar e că discuţiile nu vor fi dintre cele uşoare.
Vlad Bercu
