Guvernul a aprobat un proiect de lege prezentat de ministrul Finanţelor, Sergiu Puşcuţa, care presupune atribuirea Serviciului Fiscal de Stat (SFS) a competenţelor deţinute anterior de poliţia economică.
Potrivit proiectului, poliţia economică va efectua activităţi speciale de investigaţie şi urmărire penală pentru diverse infracţiuni economice, cum ar fi practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător, practicarea ilegală a activităţii financiare, pseudo-activitatea de întreprinzător, evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi a organizaţiilor, evaziunea fiscală a persoanelor fizice etc.
Astfel se urmăreşte prevenirea şi combaterea infracţiunilor economice, care prejudiciază activitatea agenţilor economici oneşti şi împiedică stimularea unei concurenţe loiale. În acest sens, se va organiza o subdiviziune a SFS ce va include 70 de angajaţi.
Nu este pentru prima oară când se doreşte atribuirea unor activităţi de investigaţie şi urmărire penală fiscului. În anul 2014, în procesul de reformare a Serviciului Fiscal de Stat, cu sprijinul instituţiilor financiare internaţionale, conducerea de atunci a instituţiei anunţa că a fost elaborat un proiect de lege care prevede revizuirea statutului juridic al Serviciului Fiscal de Stat şi abilitarea SFS cu atribuţii suplimentare de administrare fiscală, precum dreptul la anchetă penală, dreptul şi obligaţiunea de a oferi contribuabililor comentarii ale legislaţiei fiscale etc.
Potrivit opiniei experţilor internaţionali, din motivul întreruperii consecutivităţii acţiunilor demarate de către organele fiscale, care ulterior sunt preluate de organele de urmărire penală, se tergiversează urmărirea penală a fraudelor fiscale, se favorizează survenirea cazurilor de modificare a probelor obţinute, recalificarea acţiunilor infractorilor şi, ulterior, chiar încetarea urmăririi penale sau clasarea cauzelor pornite.
Acum şase ani, mai marii fiscului invocau că sistemul de selectare, transmitere şi investigare a posibilelor fraude fiscale nu se soldează cu condamnări în justiţie. Concomitent şi practica internaţională demonstrează eficienţa delegării organelor fiscale cu împuterniciri de urmărire penală. Spre exemplu, în Estonia, Irlanda, Olanda, în cadrul administraţiei fiscale au fost create departamente şi secţii de investigare şi urmărire penală a fraudelor fiscale, mai afirmau autorii proiectului.
Instabilitatea politică ce a urmat a împins proiectul pe linie moartă. El nu a avut finalitate. Mai ales că mulţi experţi, dar şi oameni de afaceri nu s-au arătat „entuziasmaţi” de schimbări.
Ministerul Finanţelor notează că, începând cu 1 octombrie 2018, Serviciului Fiscal de Stat i-a fost atribuită calitatea de organ constatator pentru unele infracţiuni economice.
Pentru exercitarea acestei atribuţii, în cadrul SFS a fost instituit mecanismul de lucru şi creată o subdiviziune specializată. Ca urmare, „în perioada octombrie 2018 – decembrie 2019 au fost expediate în adresa Procuraturii 106 cazuri de constatare a infracţiunilor”, menţionează Ministerul Finanţelor.
Prin proiectul, aprobat de Guvern, se propune extinderea atribuţiilor Serviciului Fiscal de Stat pentru prevenirea şi combaterea infracţiunilor economice prin acordarea competenţelor de efectuare a activităţii speciale de investigaţie în conformitate cu Legea privind activitatea specială de investigaţii şi a urmăririi penale în conformitate cu Codul de procedură penală pentru următoarele infracţiuni:
• practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător,
• practicarea ilegală a activităţii financiare,
• pseudo-activitatea de întreprinzător,
• evaziunea fiscală a întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor,
• evaziunea fiscală a persoanelor fizice,
• transportarea, păstrarea sau comercializarea mărfurilor supuse accizelor, fără marcarea lor cu timbre de control sau timbre de acciz,
• fabricarea ilegală a semnelor de marcare de stat, punerea în circulaţie şi utilizarea acestora,
• însuşirea, înstrăinarea în cazurile nepermise de lege, tăinuirea bunurilor gajate, luate în leasing, sechestrate sau confiscate,
• insolvabilitatea intenţionată,
• insolvabilitatea fictivă
• falsul în documente contabile.
Ministerul Finanţelor afirmă că culegerea de informaţii pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii în domeniul economic, asigurarea securităţii economice a statului, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor participante la raporturile economice constituie o premisă esenţială pentru combaterea infracţiunilor care atentează la securitatea raporturilor economico-fiscale. De asemenea, el motivează acordarea organului fiscal a competenţei de efectuare a activităţii speciale de investigaţie, în conformitate cu Legea privind activitatea specială de investigaţii, constituind concomitent un factor care va susţine desfăşurarea complexă şi operativă a urmăriri penale pentru infracţiunile respective.
Urmare a aprobării modificărilor, în opinia autorilor proiectului, va spori conlucrarea procurorilor cu Serviciul Fiscal de Stat, iar urmărirea penală a infracţiunilor economice se va efectua preponderent cu implicarea ofiţerilor de urmărire penală din cadrul Serviciului Fiscal de Stat. Suplimentar, se va asigura redirecţionarea parţială a resurselor Ministerului Afacerilor Interne alocate pentru investigarea infracţiunilor economice, în direcţia prevenirii şi combaterii altor infracţiuni.
Potrivit autorului proiectului, noile reglementări sunt menite pentru:
• sporirea capacităţii de reacţie a statului la acţiunile ilegale care împiedică dezvoltarea unui climat stabil de afaceri;
• înlăturarea factorilor de concurenţă neloială pentru agenţii economici care respectă cadrul legal;
• diminuarea economiei tenebre;
• fortificarea premiselor pentru îmbunătăţirea climatului stabil de afaceri;
• eficientizarea acţiunilor întreprinse în vederea contracarării fenomenului de evaziune fiscală şi altor infracţiuni economice,
• neadmiterea cazurilor de prejudiciere a Bugetului public naţional;
• sporirea încasărilor la Bugetul public naţional;
• eliminarea factorilor care generează convingerea pentru mediul de afaceri că constatarea contravenţiilor sunt acţiuni de urmărire penală şi/sau de control de stat;
• realocarea parţială a resurselor MAI implicate în constatarea contravenţiilor din domeniul economic, în direcţia prevenirii şi combaterii altor contravenţii/infracţiuni conform competenţei;
• continuitate în acţiunile de examinare, investigare a infracţiunilor economice;
• definitivarea acţiunilor iniţiate – de la conformare benevolă până la finalizarea urmăririi penale, de către acelaşi organ.
Proiectul a fost aprobat de Guvern, însă pentru a putea intra în vigoare, modificările în legislaţie trebuie aprobate şi de Parlament.
Vlad Bercu
