Persoanele străine vor putea obţine cetăţenia Republicii Moldova dacă vor contribui la Fondul de investiţii publice pentru dezvoltare durabilă cu o sumă echivalentă de minimum 100 mii de euro şi vor investi în unul din domeniile de dezvoltare strategică a ţării cel puţin 250 mii de euro, potrivit Regulamentului cu privire la dobândirea cetăţeniei prin investiţie, aprobat săptămâna trecută în şedinţa Guvernului.
Nicolae Eşanu, ministrul adjunct al Justiţiei, a menţionat în şedinţa Cabinetului de miniştri că elaborarea Regulamentului a fost dictată de modificările operate la Legea cetăţeniei Republicii Moldova, prin care a fost stipulată posibilitatea acordării cetăţeniei persoanelor străine sau apatrizilor care vor face investiţii în R. Moldova.
Documentul prevede că „valoarea minimă a contribuţiei nerambursabile la Fondul de investiţii publice pentru dezvoltare durabilă constituie echivalentul a 100 mii de euro, iar valoarea minimă a investiţiei, în cel puţin unul din domeniile de dezvoltare strategică a Republicii Moldova, constituie echivalentul a 250 mii de euro. Contribuţia la Fondul de investiţii publice pentru dezvoltare durabilă se varsă în monedă naţională, euro, franci elveţieni sau dolari SUA, la contul bancar al Instituţiei publice „Fondul de Dezvoltare Durabilă Moldova””.
Conform Regulamentului, domeniile de dezvoltare strategică ale Republicii Moldova sunt următoarele:
– dezvoltarea sectorului imobiliar prin procurarea şi deţinerea în proprietate, pentru o perioadă neîntreruptă de cel puţin 60 de luni, a unui sau mai multor bunuri imobile cu valoare de piaţă totală, la data efectuării investiţiei, de cel puţin 250 mii de euro;
– dezvoltarea sectorului financiar public şi a investiţiilor publice prin procurarea şi menţinerea în proprietate a valorilor mobiliare de stat emise în acest scop, pentru o perioadă de cel puţin 60 de luni în valoare de cel puţin 250 mii de euro.
Totodată, investiţia în domeniile de dezvoltare strategică a Republicii Moldova urmează a fi efectuată în baza unui plan de investiţii pentru o perioadă de cel puţin 60 de luni, aprobat de o Comisie.
Nicolae Eşanu a menţionat că Regulamentul stabileşte „modul şi condiţiile de evaluare, acceptare şi monitorizare a investiţiei în scopul obţinerii cetăţeniei; criteriile de verificare a bunei reputaţii economice şi financiare a persoanelor care dobândesc cetăţenia prin investiţii. De asemenea, documentul prevede reglementarea modului de organizare şi funcţionare a Comisiei de examinare a dosarului depus pentru obţinerea cetăţeniei prin participarea la programul de investiţii în RM. Comisia va fi alcătuită din cinci membri (câte un reprezentant de la Ministrul Economiei şi Infrastructurii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne şi Aparatul Preşedintelui Republicii Moldova)”.
Astfel, cetăţeanul străin sau apatridul trebuie să aibă o bună reputaţie economică şi financiară, să nu prezinte pericol sau risc pentru ordinea publică şi securitatea statului, să nu fie condamnat şi să aibă antecedente penale, inclusiv stinse, pentru comiterea faptelor de spălare a banilor, finanţarea terorismului, muncă forţată, încălcarea regulilor de protecţie a muncii, încălcarea drepturilor de proprietate industrială, furt, escrocherie, delapidarea averii străine, cauzare de daune prin înşelăciune sau abuz de încredere, dobândirea sau comercializarea bunurilor despre care se ştie că au fost obţinute pe cale criminală, fabricarea sau punerea în circulaţie a semnelor băneşti false sau a titlurilor de valoare false etc.
În vederea justificării bunei reputaţii economice şi financiare, cetăţeanul străin sau apatridul urmează să depună dosarul pentru obţinerea cetăţeniei prin participarea la programul de investiţii în Republica Moldova care include 13 documente.
Totodată, Comisia va solicita Centrului Naţional Anticorupţie, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului de Informaţii şi Securitate avizul privind lipsa de pericol sau risc pentru ordinea publică şi securitatea statului în privinţa persoanelor care au depus dosarul pentru obţinerea cetăţeniei. Conform Regulamentului, Comisia va monitoriza activitatea investiţională a persoanei care a obţinut cetăţenia R. Moldova pe parcursul a cinci ani.
Această iniţiativă a Guvernului a fost anterior dur criticată de organizaţia Transparency International-Moldova, care susţine că proiectul elaborat de Ministerul Justiţiei „ar putea să legalizeze interesele clare de oficializare a unor fluxuri financiare de origine dubioasă, implicând instituţiile statului şi cetăţenii Republicii Moldova în noi scheme de cămătărie prin intermediul emiterii de instrumente de datorie publică internă”.
Experţii organizaţiei afirmă că cele două domenii, desemnate drept strategice (dezvoltarea sectorului imobiliar şi dezvoltarea sectorului financiar public şi a investiţiilor publice prin procurarea şi menţinerea în proprietate a hârtiilor de valoare de stat), nu au o importanţă strategică pentru Republica Moldova, ci sunt domenii „caracterizate de speculaţii financiare”. Ambele domenii ar permite doar o atragere temporară a resurselor financiare libere aflate peste hotare, fiind o formă de legalizare a banilor, cu extragerea ulterioară a acestora.
Potrivit Transparency International-Moldova, în prezent sectorul imobiliar este suprasaturat cu oferte de bunuri imobiliare care nu sunt realizate din cauza puterii de cumpărare slabe şi reducerii activităţilor economice în Republica Moldova. Unii dezvoltatori şi investitori au probleme de recuperare a investiţiilor, iar interesul lor este să obţină o formă de susţinere prin diferite formule, inclusiv inginerii financiare cu implicarea statului, astfel încât preţurile să-şi inverseze trendul şi să crească din nou.
Pe de altă parte, un raport al Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) atestă că la situaţia din 31 martie 2017, poziţia investiţională internaţională a Republicii Moldova „şi-a continuat trendul descendent din perioadele precedente”, soldul debitor ajungând la 6,133.37 mil. USD, în scădere cu 2,6 la sută faţă de cel înregistrat la finele anului 2016. Creşterea soldului debitor al poziţiei investiţionale internaţionale a Republicii Moldova pe parcursul trimestrului I 2017 a fost determinată de tranzacţiile nete cu nerezidenţii (-59,65 mil. USD), de schimbările de preţ (-4,49 mil. USD), de fluctuaţia ratei de schimb a valutelor originale faţă de dolarul SUA (-65,45 mil. USD) şi de alte schimbări (-24,55 mil. USD), ceea ce a cauzat o micşorare totală a poziţiei la finele trimestrului I 2017 cu 154,14 mil. USD.
Potrivit BNM, stocul total de investiţii străine directe acumulat la sfârşitul trimestrului I 2017 a fost evaluat la 3,664.93 mil. USD (în creştere cu 2,3 la sută sau cu 83,50 mil. USD), din care capitalul social şi venitul reinvestit deţin o pondere de 75,3 la sută, iar împrumuturile intragrup (alt capital) – 24,7 la sută.
În acelaşi timp, pe parcursul trimestrului I 2017 au fost înregistrate intrări nete de capital în valoare de 51,44 mil. USD, aprecierea preţului capitalului social a constituit 4,74 mil. USD, iar evoluţia ratei de schimb a valutelor originale faţă de dolarul SUA a generat o apreciere a valorii capitalului social de 27,32 mil. USD.
În distribuţia geografică a capitalului social acumulat, investitorilor din ţările UE le-a revenit ponderea majoritară – 53,4, la sută. Investitorii din ţările CSI au deţinut o pondere de 10,9 la sută din totalul capitalului social acumulat, cei proveniţi din alte ţări deţin investiţii în proporţie de 35,7 la sută.
Principala activitate economică care a beneficiat de investiţii străine este industria prelucrătoare (24,9 la sută din stocul de investiţii străine directe sub formă de capital social), urmată de activităţi financiare şi de asigurări (24,3 la sută). Alte activităţi care au atras investitori străini au fost comerţul, tranzacţiile imobiliare, informaţiile şi comunicaţiile, industria energetică, potrivit raportului băncii centrale.
De notat că o iniţiativă similară de dobândire a cetăţeniei prin investiţii, a fost lansată săptămâna trecută şi în Federaţia Rusă. Guvernul de la Moscova promite acordarea de cetăţenie rusă în regim simplificat celor care investesc peste 10 milioane de dolari în Orientul Îndepărtat, scrie hotnews.ro, cu referire la The Moscow Times.
Guvernul rus încearcă de mai multă vreme să impulsioneze dezvoltarea economică şi socială în regiunea sa estică, inclusiv prin facilităţi acordate companiilor care operează acolo.
Presa străină scrie că în timpul vizitei pe care a făcut-o în septembrie curent în oraşul Vladivostok, preşedintele Vladimir Puţin a dispus miniştrilor să atragă investiţii în regiune.
Candidaţii pot alege orice schemă de investiţii în Orientul Îndepărtat atât timp cât o încheie în doi ani, după ce aplică pentru cetăţenie.
Lilia Alcază
