Fragment din cadrul interviului oferit de către guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei, Octavian Armaşu, instituţiilor mass-media din Republica Moldova.
Cum poate BNM, în conformitate cu legea, să controleze inflaţia în faţa unui volum mare de importuri semnificativ mai scumpe? Ce neajunsuri din partea conducerii BNM condiţionează o inflaţie înaltă în ţară? Dacă preşedintele Republicii Moldova are dreptate şi BNM nu poate controla inflaţia, nu ar fi timpul să schimbăm Legea BNM şi să stabilim alte sarcini, mai realiste, pentru principala bancă a ţării? De exemplu, să organizăm un sistem eficient de finanţare a dezvoltării industriei în ţară?
Voi reaminti că avem şocuri inflaţioniste din exterior care nu au la origine politica monetară a BNM. Ele sunt provocate de anumite evenimente din afara Republicii Moldova. Ele au pornit cu problemele create de criza pandemică şi acum au fost amplificate de războiul din Ucraina. Prin politica monetară nu pot fi oprite aceste şocuri inflaţioniste, dar asta nu înseamnă că obiectivul principal al BNM legat de stabilitatea preţurilor şi-a pierdut actualitatea. Mandatul BNM se aplică pentru a readuce inflaţia la ţintă. Adică noi trebuie să oprim cât mai repede propagarea efectelor acestui val de scumpiri şi să prevenim creşterile galopante sau cum le numim noi, profesioniştii, efectele de runda a doua şi să readucem cât mai repede inflaţia la ţintă. În prezent, majoritatea băncilor centrale îşi aplică mandatul de asigurare a stabilităţii preţurilor anume în acest mod.
Politica monetară şi strategiile de politică monetară sunt foarte complexe şi prevăd instrumente foarte complicate, modelări econometrice, dezbateri în interiorul BNM şi doar ulterior se ajunge la o decizie. Ca să iei anumite decizii trebuie să ai şi anumite cunoştinţe şi experienţă în domeniu. Toate băncile centrale au exact aceleaşi instrumente ca BNM şi în lupta cu inflaţia se aplică exact aceleaşi instrumente clasice.
Ce paşi şi compromisuri dificile este pregătită să facă BNM la recomandările FMI şi la ce noi instrumente este gata să recurgă pentru a răspunde crizei, a reduce inflaţia, a menţine stabilitatea financiară, a stabiliza cursul de schimb, a menţine suficiente rezerve valutare pentru a face faţă şocurilor actuale şi posibile viitoare?
Banca Naţională are cu FMI o conlucrare benefică. Datorită acestei colaborări, am realizat reforma bancară din ultimii ani care a întărit sectorul de la 2014 încoace. Acum vedem cu toţii rezultatele – avem un sistem bancar puternic, stabil, în care lumea are încredere şi care îşi îndeplineşte funcţiile.
În ceea ce ţine de deciziile de politică monetară, avem şi susţinerea FMI care are o experienţă bogată în acest sens. De aceea, eu cred că deciziile noastre sunt foarte bine echilibrate, calculate, noi analizăm o multitudine de riscuri atunci când luăm deciziile.
S-a adaptat economia la condiţiile actuale de piaţă? Cât de confortabile sunt aceste condiţii pentru agenţii economici, astfel încât aceştia să dezvolte afaceri, să crească potenţialul de export al ţării urmare politicii monetare dure?
Economia este în proces de adaptare şi ajustarea se va finaliza atunci când se va ajunge la o inflaţie în coridorul de 5% +-1,5 puncte procentuale. Iată atunci vom putea spune că toate devierile interne din economie s-au ajustat şi economia este într-un echilibru nou. Până atunci suntem în tranziţie, în proces de ajustare care, da, este dureros, dar este necesar pentru a evita o inflaţie persistentă, şi, respectiv, o situaţie mai gravă în viitor.
BNM a majorat rata de bază la 18,5 pentru a stimula economisirea. Or, băncile aplică o dobândă medie de 11% în condiţiile unei inflaţii de 30%. În ce valută să îşi ţină oamenii economiile?
BNM a majorat rata de bază la 18,5 cu scopul ca rata la depozite să continue să crească. Tot cu această miză sunt şi deciziile noastre de majorare a rezervelor obligatorii. În felul acesta vrem să stimulăm economisirea, să determinăm băncile să facă depozitele în lei mai atractive prin creşterea de rate. Am avut la acest subiect discuţii cu reprezentanţii băncilor. În prezent, sectorul bancar este rezilient şi economiile cetăţenilor sunt în siguranţă. Datele statistice arată că deponenţii preferă în continuare să deţină depozitele în moneda naţională, ceea ce reflectă încrederea populaţiei în acesta.
