Fondul Monetar Internaţional a publicat Memorandumul cu privire la politicile economice şi financiare asumate de autorităţile moldovene în vederea obţinerii acordului de finanţare de aproximativ 178 milioane de dolari SUA.
Iată principalele angajamente:
Consolidarea atribuţiilor Băncii Naţionale a Moldovei şi capacităţii acesteia “de a identifica beneficiarii efectivi finali ai băncilor şi schemele de creditare între părţile afiliate, pentru a asigura transparenţa acţionariatului în toate instituţiile bancare din sistem până la sfârşitul lunii iunie a anului 2017”.
Vor fi efectuate “controale depline la oficiile băncilor (Moldova-Agroindbank, Moldindconbank şi Victoriabank – n.r.), urmate de controale din oficiu, pentru verificarea progresului atins în realizarea măsurilor prevăzute în planurile de acţiuni de remediere până la sfârşitul lunii februarie 2017 (criteriu de performanţă structurală), după care băncile vor fi scoase de sub regimul de supraveghere specială”. Până la sfârşitul lunii martie 2017 vor fi luate măsurile de rigoare în privinţa băncilor care nu se vor conforma cerinţelor.
BNM va efectua controale depline la toate băncile rămase, până la finele lunii decembrie 2017. Băncile care se plasează pe locurile patru şi cinci în topul instituţiilor bancare şi care nu sunt filiale ale unor grupuri bancare străine vor fi supuse controlului înainte de sfârşitul lunii mai 2017, iar băncile rămase – până la finele lunii decembrie 2017.
Autorităţile şi-au asumat angajamentul să identifice “în mod adecvat proprietarii beneficiari finali ai celor mai mari trei bănci din ţară până la sfârşitul lunii decembrie 2016 şi ai tuturor băncilor din ţară până la sfârşitul lunii iunie 2017”. Proprietarii beneficiari finali ai băncilor care se plasează pe locurile patru şi cinci în topul instituţiilor bancare şi care nu sunt filiale ale unor grupuri bancare străine vor fi identificaţi până la finele lunii martie 2017. A fost creată recent o Unitate pentru monitorizarea acţionarilor în cadrul BNM.
BNM va elabora şi va aproba “reglementări privind (i) criteriile şi procedurile de identificare a proprietarilor beneficiari finali ai băncilor şi (ii) diagnosticarea părţilor afiliate. La concret, din aceste eforturi va face parte şi revizuirea metodologiei de evaluare a situaţiei financiare a proprietarilor băncii, inclusiv în ceea ce ţine de dovezile privind sursele averii acumulate”.
La cele mai mari trei bănci, procesul de identificare completă a proprietarilor beneficiari finali va fi finalizat până la sfârşitul lunii decembrie a anului 2016, iar la toate băncile rămase – până la sfârşitul lunii iunie a anului 2017.
Procesul de identificare a proprietarilor beneficiari finali va fi urmat de identificarea creditelor acordate părţilor afiliate şi redresarea acestei situaţii. Cele mai mari trei bănci urmează să prezinte până la sfârşitul lunii ianuarie a anului 2017 planurile de remediere, care vor duce la soluţionarea în cel mult doi ani a problemei legate de depăşirea limitelor de expunere faţă de părţile afiliate, în funcţie de gradul de expunere. Celelalte bănci vor fi obligate să prezinte astfel de planuri la o etapă ulterioară. BNM va finaliza diagnosticarea creditării părţilor afiliate până la finele lunii decembrie 2017.
Până la sfârşitul lunii decembrie 2016, CNPF va confirma integritatea înregistrărilor cu putere juridică privind valorile mobiliare ale 24 de entităţi de interes public – inclusiv ale instituţiilor financiare – acţiunile cărora sunt tranzacţionate la Bursa de Valori a Moldovei.
Guvernul este pregătit să acorde finanţare pentru băncile sistemice, ca parte a eforturilor de rezoluţie bancară, în cazul în care nu vor fi disponibile resurse private. Mijloacele publice vor fi puse la dispoziţie în condiţii stricte, inclusiv cu condiţia ca acţionarii existenţi să fie complet eliminaţi înainte de utilizarea resurselor publice. Mijloacele publice nu vor fi utilizate pentru a proteja depozitele acţionarilor şi părţilor afiliate. Orice garanţii vor fi emise de Guvern numai ca soluţie de ultimă instanţă, cu scopul de a restabili încrederea publicului în băncile sistemice.
Până la sfârşitul anului 2016 se preconizează să fie elaborat un plan de acţiuni pentru punerea în aplicare a recomandării-cheie făcute în urma evaluării gradului de conformare cu principiile de bază ale Comitetului Basel, realizate de către personalul FMI şi al Băncii Mondiale în contextul misiunii de evaluare a sectorului financiar (FSAP) în anul 2014.
Ministerul Finanţelor va formula regulile privind contractarea serviciilor bancare în contextul gestionării mijloacelor publice. Băncile nu vor beneficia de acces privilegiat la mijloacele sectorului public.
Politica monetară va fi promovată în continuare într-un cadru de ţintire a inflaţiei, complementat de obiectivul menţinerii flexibilităţii ratei de schimb.
BNM va efectua o evaluare amplă a regimului politicii monetare, “luând în considerare potenţialele presiuni deflaţioniste care rezultă din perspectivele favorabile ce ţin de producţia agricolă, cererea internă slabă, agravată de efectul bazei mari. În cazul în care inflaţia va continuă să încetinească în a doua jumătate a anului 2016, va fi posibil de redus în continuare rata de bază şi/sau ratele rezervelor minime obligatorii”.
BNM nu se va opune fluctuaţiilor cursului de schimb dictate de factori fundamentali, limitând intervenţiile sale pe piaţa valutară doar la neutralizarea volatilităţii. Vulnerabilitatea Moldovei la şocurile externe indică necesitatea de a avea un regim flexibil al ratei de schimb care să servească drept instrument eficient pentru absorbirea şocurilor. În acest context, BNM va promova o politică flexibilă a cursului de schimb şi va interveni pe piaţă pentru a atenua episoadele de volatilitate sporadică.
Autorităţile îşi exprimă “şi în continuare angajamentul ferm de a menţine deficitul bugetar pentru anul 2016 la nivelul de 4.272 milioane lei (sau 3,2 la sută din PIB), conform prevederilor Legii Bugetului de Stat”.
Cererea internă slabă în prima jumătate a anului curent a dus la colectări sub nivelul planificat de venituri din TVA. Volumul debursărilor de granturi de suport bugetar extern va fi cu 1.502,4 milioane lei mai mic decât nivelul prognozat. În aceste condiţii, deficitul bugetar va fi posibil de respectat în mare parte graţie prioritizării cheltuielilor, aşa cum urmează:
Limitarea majorărilor fondului de retribuire a muncii. “Vom elimina parţial poziţiile vacante în organele administraţiei publice centrale (jumătate din diferenţa dintre numărul posturilor ocupate la sfârşitul anului 2015 şi numărul total de unităţi de personal reflectat în bugetul aprobat), fapt ce va rezulta în economii de 200 milioane de lei.
Alte limitări de cheltuieli. Vor fi limitate subvenţiile, în special cele acordate unor sectoare specifice care nu vor beneficia de careva finanţare externă (economii de 772 milioane de lei).
Stingerea arieratelor interne. A fost redus stocul arieratelor interne de la 743,5 milioane lei la finele anului 2015 la 465,5 milioane lei în iunie 2016.
Recreditarea întreprinderilor de stat în baza acordurilor semnate cu creditorii externi va fi monitorizată în mod explicit prin indicatorul deficitului bugetar augmentat, care va trata creditarea netă acordată întreprinderilor de stat drept cheltuieli bugetare.
Autorităţile mai afirmă că sunt la etapa de elaborare a planurilor pentru reducerea amplorii fenomenului de neraportare a veniturilor impozabile şi a salariilor în plic, îşi propun să revizuiască mecanismul de evaluare a valorii cadastrale a activelor imobiliare, pentru a lărgi baza de impozitare pentru impozitele pe imobil.
“Viabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii ar putea fi asigurată şi prin majorarea vârstei legale de pensionare, precum şi o indexare mai sistematică a pensiilor, care să ia locul majorărilor ad-hoc”, se mai spune în Memorandum.
Autorităţile îşi asumă angajamentul să soluţioneze problema arieratelor acumulate în sectorul energetic şi să stabilească tarifele la nivelurile care vor asigura recuperarea costurilor.
În sectorul electroenergetic, devierile tarifare acumulate de companiile energetice vor fi recuperate prin includerea acestora în tarif. În acest scop, Guvernul şi “Gas Natural Fenosa” au semnat un acord care recunoaşte suma devierilor tarifare restante de 1,75 miliarde lei şi prevede o rambursare prin intermediul tarifelor ajustate anual, în tranşe egale, pe parcursul perioadei ianuarie 2017 – decembrie 2020, cu o dobândă anuală de 7,66 la sută aplicată sumei restante. Aceeaşi structură a tarifului va fi folosită la rambursarea devierilor financiare acumulate de către alte companii de distribuţie a energiei electrice (şi anume “RED Nord-Vest”, “RED Nord”, “Furnizare Energie Electrică Nord”).
“Recunoaştem importanţa ajustării la timp a tarifelor la serviciile utilităţilor publice, pentru a asigura viabilitatea financiară a companiilor energetice şi a preveni cumularea de costuri cvasi-fiscale”, se arată în document.
Autorităţile recunosc “prezenţa guvernanţei proaste şi a corupţiei într-un şir larg de domenii, inclusiv în ceea ce ţine de punerea în aplicare a legilor şi actelor normative şi eficacitatea sistemului judiciar. Aceste elemente slabe subminează încrederea populaţiei în Guvern, descurajează investiţiile străine, ducând la creşterea costului afacerilor şi, în cele din urmă, la constrângerea creşterii economice”.
Programul va fi monitorizat în baza revizuirilor semi-anuale, acţiunilor prealabile, criteriilor de performanţă cantitativă şi ţintelor indicative, precum şi criteriilor de performanţă structurală.
Având în vedere faptul că finanţarea acordată de FMI va fi utilizată parţial pentru suport bugetar direct, Guvernul şi BNM vor încheia un acord-cadru cu privire la responsabilităţile ce le revin în ceea ce priveşte deservirea obligaţiilor financiare faţă de FMI.
Acordul respectiv va prevedea, printre altele, că sumele debursate de FMI vor fi depuse în contul Guvernului de la BNM.
Vlad Bercu
