Consiliul de directori executivi al Fondului Monetar Internaţional (FMI) a aprobat solicitarea autorităţilor Republicii Moldova privind susţinerea programului de reforme economice prin Mecanismul extins de creditare şi Mecanismul de finanţare extinsă. În urma aprobării acestei solicitări, vor fi debursate 84,4 milioane de dolari, iar suma totală a debursărilor în cadrul programului pe o durată de 40 luni, încheiat cu ţara noastră, susţinut prin cele două mecanisme, va constitui 590,6 milioane de dolari, transmite MOLDPRES.
Consiliul de directori executivi al FMI a aprobat şi raportul privind consultările cu Republica Moldova prevăzute de articolul IV al Statutului FMI pentru anul 2021.
În urma discuţiilor din cadrul Consiliului de directori executivi, Kenji Okamura, director adjunct al FMI şi preşedinte în exerciţiu al şedinţei, a declarat că “autorităţile Moldovei au atins progrese demne de laudă în reabilitarea sectorului bancar şi consolidarea stabilităţii macrofinanciare”.
„Cu toate acestea, pandemia de COVID-19, seceta din anul 2020 şi creşterea continuă a preţurilor globale la resursele energetice au încetinit activitatea economică, intensificând riscurile de reducere a creşterii economice şi au complicat elaborarea politicilor. Deşi asistenţa financiară de urgenţă acordată de partenerii internaţionali a ajutat la atenuarea impactului economic al pandemiei, Republica Moldova rămâne printre cele mai sărace ţări din Europa, cu vulnerabilităţi structurale şi de guvernanţă persistente, care inhibă convergenţa veniturilor”, a estimat Kenji Okamura.
În acest context, programul susţinut de FMI prin Mecanismul extins de creditare şi Mecanismul de finanţare extinsă are trei obiective principale: în primul rând, susţinerea redresării post pandemice, în al doilea rând, satisfacerea nevoilor stringente de dezvoltare şi, în al treilea rând, consolidarea cadrului instituţional şi cadrului de guvernanţă ale Republicii Moldova.
Potrivit oficialului FMI, pe măsură ce se va redresa activitatea economică, setul de politici va trebui să evolueze, astfel încât să fie asigurată atingerea obiectivelor de dezvoltare stringente ale Republicii Moldova, inclusiv concentrarea pe necesităţile semnificative pe partea de infrastructură, precum şi pentru a accelera convergenţa veniturilor cu alte state europene comparabile, fără a pune în pericol sustenabilitatea datoriei de stat.
“În ceea ce priveşte politica bugetar-fiscală, pentru a avea o executare mai bună a bugetului şi în vederea promovării unei politici bugetar-fiscale mai receptive şi cu un impact mai mare, va fi vital de asigurat o mobilizare mai bună a veniturilor pe intern, o eficienţă mai mare a cheltuielilor publice, eliminarea fermă a riscurilor bugetare generate de întreprinderile de stat şi continuarea eforturilor de sporire a calităţii şi transparenţei bugetului. Este necesar de a menţine un dialog continuu cu partenerii de dezvoltare pentru a beneficia de experienţa şi profesionalismul lor şi pentru a asigura accesul la finanţarea concesională necesară”, conform sursei citate.
„Reformele ambiţioase ale autorităţilor se concentrează pe abordarea deficienţelor persistente de mai mult timp şi prezente pe mai multe fronturi, ce ţin de guvernanţă, precum şi a vulnerabilităţilor instituţionale ale Republicii Moldova. Ne aşteptăm ca măsurile propuse – cu condiţia că vor fi ordonate în mod corespunzător şi implementate cu fermitate – să producă rezultate serioase pe termen mediu, deblocând potenţialul economic nevalorificat al Moldovei şi accelerând convergenţa veniturilor din ţară cu cele din alte state europene comparabile. Eforturile ferme de promovare a reformelor pentru consolidarea statului de drept, reducerea corupţiei şi asigurarea independenţei instituţiilor-cheie vor fi esenţiale pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, stimularea concurenţei şi inovării, deblocarea investiţiilor private, încetinirea exodului de cadre calificate, accelerarea acumulării de capital uman şi creşterea productivităţii”, a rezumat Kenji Okamura.
