Fără speranţă, agricultura nu prea are şansă de izbândă

Guvernul Republicii Moldova a intervenit recent în formatul de repartizare a mijloacelor Fondului Naţional de Dezvoltare a Agriculturii şi Mediului Rural. Şi asta nu pentru că ar fi fost vorba de careva erori sau inconvenienţe, ci din simplul motiv că în trecerea sa, timpul schimbă situaţia, contextul devine mult mai diferit de precedentul, iar capacităţile statului sunt şi ele altele.

Este vorba, deci, de îmbunătăţiri şi e vorba de o mai activă implicare (în sensul bun al cuvântului) în producerile din sectorul agroindustrial. Proiectul prezentat în şedinţa din aprilie curent este dovada deschiderii guvernării către asociaţiile şi federaţiile de profil, alţi beneficiari de subvenţii, care au tot adunat în caietul lor propuneri şi sugestii argumentate din punct de vedere economic şi care derivă din prevederile Strategiei naţionale de dezvoltare agricolă şi rurală pentru anii 2014–2020. Proiectul prevede modificări redacţionale precum şi definiţii în redacţie nouă la Capitolul I, la punctele 7, 13, 74, 138, 140, 144 şi 173.

La insistenţa mai multor beneficiari de subvenţii, asociaţii de profil, precum şi în contextul avizului parvenit de la Ministerul Economiei şi Infrastructurii, se modifică punctual 9 după cum urmează: „Mărimea sprijinului financiar acordat unui producător agricol în cadrul unui an de subvenţionare, cumulativ pe toate măsurile de sprijin, nu poate depăşi suma de 5,0 mil. lei per beneficiar, iar pentru grupurile de producători valoarea sprijinului financiar se majorează cu 50% din valoarea subvenţiei autorizate”. Tot autorii au insistat să convingă executivul că propunerile privind modificarea plafonului de sprijin acordat unui producător/grup de producător vor da posibilitate beneficiarului de a extinde posibilităţile de modernizare a sectorului în care investeşte, vor contribui la consolidarea grupurilor de producători, precum şi la motivarea creării grupurilor noi, stimularea exporturilor pe pieţe noi, creşterea calităţii produselor, crearea a noi locuri de muncă.

Dar nu doar despre plafonul general este vorba. Au fost operate majorări de subvenţii şi pe domenii separate. S-a propus, bunăoară, susţinerea prin subvenţionare a înnoirii rapide a patrimoniului pomicol şi viticol, “care în contextul schimbărilor climatice, oferă cele mai reale oportunităţi pentru tineri antreprenori sau pentru cei care revin din străinătate pentru a investi banii proprii în afaceri în localităţile rurale. “O plantaţie multianuală înfiinţată, contribuie la stabilirea acestor antreprenori în mediul rural pentru o perioadă de cel puţin 20 de ani, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra bugetelor locale”, spun autorii.

În ultimii ani, se doreşte lărgirea spectrului de culturi cultivate, ce ar aduce o plus valoare întreprinderii. Astfel, se doreşte subvenţionarea pepinierelor de lavanda. În cazul în care vom dezvolta acest segment în Republica Moldova, vom avea posibilitatea de a forma volume de ulei mai mari şi de a negocia un preţ mai mare la litrul de ulei esenţial. Spre exemplu, în Bulgaria un litru de ulei variază între 100-120 euro. În această ordine de idei, se merge pe majorarea limitelor de plafonare a primelor de asigurare calculate conform tarifelor de asigurare prevăzute în condiţiile speciale de asigurare a riscurilor de producţie în agricultură, în cazul unor suprafeţe mai mari ale anumitor culturi agricole. Această modificare va permite aplicarea plafoanelor diferenţiate în funcţie de specificul culturilor asigurate şi suprafaţa acestora.

Una din direcţiile prioritare ale sectorului agroindustrial, direcţie care solicită abordări dintre cele mai îndrăzneţe, este sectorul zoo­tehnic. Proiectul promovat propune modificări de îmbunătăţire a procedurii de acordare a subvenţiilor în sectorul respectiv, în vederea obţinerii de către Republica Moldova a dreptului de a exporta în Uniunea Europeană carne şi ouă de pasăre categoria B, asigurarea conformităţii operatorilor busi­ness-ului alimentar, subvenţionarea unităţilor din domeniul avicol în vederea facilitării modernizării şi conformării la standardele Uniunii Europene.

Privit în ansamblu, proiectul respectiv nu reprezintă un act care reglementează activitatea de întreprinzător, nu conţine principii de reglementare, este doar un act de transpunere a politicii statului în domeniul subvenţionării în vederea atingerii unor obiective strategice de dezvoltare sectorială.

Cât priveşte aprobarea acestui document în plină primăvară, e de crezut că ar putea fi trecut în categoria seminţelor din care încolţeşte speranţa – o cultură care nu are încă o unitate de măsură clar stabilită.

Constantin OLTEANU

Numarul ziarului: 
Nr.21 (795) din 29 mai 2019