Datorită nivelului redus al ratelor dobânzii la credite, precum şi lansării programului “Prima casă”, creditarea economiei se înviorează. Ultimele datele ala Băncii Naţionale a Moldovei arată că soldul creditelor în economie a marcat o creştere cu 11% în noiembrie 2019 faţă de nivelul înregistrat în anul precedent, constituind 44,1 mild. lei. Soldul creditelor în monedă naţională s-a majorat cu 19,5%, iar al celor în valută străină s-a diminuat cu 0,2%. Cu toate acestea, încă persist reticenţa din partea băncilor în a oferi credite, dată fiind norma rezervelor obligatorii înaltă şi profitabilitatea acestora.
În portofoliul de credite acordate, cea mai mare pondere – 23,6% – revine creditelor destinate comerţului, apoi 16,8% – consumului, 15,1% – pentru procurarea/construcţia imobilului, 8,5% – industriei alimentare. Cea mai intensă creştere a fost înregistrată la creditele acordate pentru procurarea/construcţia imobilului, volumul cărora s-a majorat faţă de noiembrie 2018 de circa 1,6 ori (2,3 mild. lei), fapt care se explică inclusiv prin lansarea în luna mai 2018 a programului “Prima Casă”.
În luna noiembrie 2019 a fost acordat un volum de credite noi în monedă naţională mai mare cu 12,6% faţă de cel din luna noiembrie 2018. Totodată, volumul de credite noi acordate în valută străină s-a majorat cu 15,5%. Cumulativ în lunile ianuarie-noiembrie 2019 volumul creditelor noi acordate în monedă naţională a fost în creştere faţă de perioada analogică a anului 2018 cu 24,8%, iar în valută străină – cu 6,9%.
“Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 148,2%. Aceasta indică faptul că există resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru finanţarea economiei. Un indicator important care arată atât eficienţa bancară, cât şi riscul creditării, este nivelul creditelor neperformante. Acestea reprezintă datoriile care cel mai probabil nu vor fi rambursate, astfel creând probleme şi dificultăţi băncilor creditoare. Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în soldul total al datoriei la credite după 2 ani de evoluţie ascendentă, înregistrează o tendinţă de diminuare de la 18,5% în luna noiembrie 2017 (când a fost atins nivelul maxim) până la 9,5% în luna noiembrie 2019”, se arată în informaţiile Ministerului Economiei şi Infrastructurii.
Diminuarea ponderii creditelor neperformante se explică prin faptul că băncile au aplicat unele proceduri noi (separarea activelor „bune” de cele „rele” etc.), care au condus la reducerea stocului acestora.
“În ianuarie-octombrie 2019 s-a înregistrat o creştere a volumului producţiei industriale cu 3,4%. Creşterea a fost determinată, în special, de majorarea producţiei industriei prelucrătoare, care a crescut cu 4%. Sectorul energetic, de asemenea, a avut o influenţă pozitivă, dar nesemnificativă, din cauza că acesta a înregistrat o majorare de doar 0,2%. Industria extractivă, în ianuarie-octombrie 2019, a înregistrat un rezultat negativ (-2,9%), datorită involuţiilor continui înregistrate de sector în ultimele luni (mai-octombrie 2019).
Deşi înregistrează indicatori pozitivi, industria Republicii Moldova aşteaptă impulsionarea creditării pentru a-şi putea creşte producţia şi exporturile”, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică.
Dezvoltarea industriei automotive, a sectorului construcţiilor, precum şi creşterea din ultimele luni ale industriei alimentare au constituit factorii de bază care au asigurat creşterea sectorului industrial în perioada analizată.
Fabricarea de piese pentru autovehicule şi motoare a fost ramura principală care a contribuit la creşterea sectorului industrial. Ocupând o cotă de 3,5% în total industrie, această ramură a înregistrat o majorare de 36,7% în perioada ianuarie-octombrie 2019, asigurând circa 64% din creşterea sectorului (2,1 p.p.). Ramura respectivă continuă să se extindă datorită dezvoltării proiectelor investitorilor străini iniţiate în perioada 2017-2019 în cadrul Zonelor Economice Libere. Totuşi, este de remarcat că, în ultimele luni, această ramură înregistrează o încetinire a ritmurilor de creştere, fapt datorat, cel mai probabil, de diminuarea cererii pe pieţele externe.
De asemenea, în ascensiune au fost ramurile industriale conexe cu sectorul construcţiilor: fabricarea articolelor din material plastic, inclusiv geamuri, uşi (creştere +20,2%; contribuţia la creşterea industriei de +0,7 p.p.), fabricarea cimentului, varului şi ipsosului (contribuţia la creşterea industriei de +0,3 p.p.), fabricarea construcţiilor metalice şi a produselor din metal (creştere de 19,5%; contribuţia la creşterea industriei de +0,3 p.p.), fabricarea de mobilă (creştere +11,3%; contribuţia la creşterea industriei de +0,3 p.p.).
Datele Biroului Naţional de Statistică relevă că din luna septembrie industria alimentară a revenit pe un trend ascendent, contribuind la creşterea sectorului industrial cu 1.8 p.p. (54% din creştere). Principalele ramuri ce au asigurat creşterea industriei alimentare, în perioada ianuarie-octombrie 2019, au fost fabricarea altor produse alimentare (creştere +29%; contribuţia la creşterea industriei de +0,7 p.p.), prelucrarea fructelor şi legumelor (creştere +14,4%; contribuţia la creşterea industriei de +0,6 p.p.), fabricarea băuturilor (creştere +4%; contribuţia la creşterea industriei de +0,4 p.p.), fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase (creştere +7,3%; contribuţia la creşterea industriei de +0,2 p.p.), fabricarea şi prelucrarea cărnii (creştere +3,3%; contribuţia la creşterea industriei de +0,2 p.p.), fabricarea uleiurilor şi a grăsimilor vegetale si animale (creştere +10,8%; contribuţia la creşterea industriei de +0,2 p.p.).
Pe lângă ramurile industriale menţionate mai sus, un aport pozitiv semnificativ la evoluţia sectorului industrial l-a avut creşterea producţiei de preparate farmaceutice (+18,9%; contribuţia la creşterea industriei de +0,2 p.p.).
În acelaşi timp, în ianuarie-octombrie 2019, ramuri industriale importante şi-au restrâns volumul producţiei, stagnând evoluţia sectorului industrial. Industria uşoară, ce produce circa 14% din producţia industrială, a înregistrat în ianuarie-octombrie 2019 o descreştere medie de circa 11%, ce a avut un efect total de circa -1,7 p.p. asupra sectorului industrial. Descreşterea industriei uşoare a fost determinată de scăderea pronunţată a celor 3 sub-ramuri din care e constituită: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (evoluţie -8,9%; influenţa asupra industriei -0,8 p.p.), tăbăcirea şi finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj şi marochinărie, harnaşamentelor şi încălţămintei (evoluţie -17,9%; influenţa asupra industriei -0,5 p.p.), fabricarea produselor textile, altele decât îmbrăcămintea (evoluţie -11,8%; influenţa asupra industriei -0,5 p.p.). Factorul de bază care a provocat aceste descreşteri a constituit diminuarea cererii externe, produsele industriei uşoare fiind exportate în proporţie de circa 79%.
Industria lactatelor îşi continuă trendul negativ. Această industrie a scăzut cu 5,8% în perioada analizată şi a influenţat rezultatul sectorului industrial cu -0,2 p.p. Scăderea respectivă este legată de situaţia nefavorabilă din sectorul zootehnic (scăderea continuă a efectivului de vaci, ovine şi caprine şi, respectiv, a producţiei de lapte, concentrarea efectivului de animale în sectorul casnic), precum şi de imposibilitatea certificării calităţii producţiei animaliere pentru export în Uniunea Europeană, ceea ce limitează dezvoltarea ramurii.
De asemenea, o contribuţie negativă esenţială la rezultatul sectorului industrial au avut următoarele ramuri: fabricarea sticlei şi articolelor din sticlă (-14,8%, influenţa asupra industriei -0,3 p.p.); fabricarea de maşini şi utilaje pentru agricultură şi exploatări forestiere şi altor utilaje cu destinaţie specifică (influenţa asupra industriei -0,2 p.p.).
Victor Ursu
