La Chişinău a avut loc o conferinţă internaţională dedicată finalizării proiectului privind informarea cu privire la avantajele Acordului de asociere şi crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător între Republica Moldova şi UE (DCFTA).
La deschiderea evenimentului ministrul Economiei şi Infrastructurii, Vadim Brînzan, a remarcat că “DCFTA înseamnă mai mult decât posibilitatea circulaţiei libere a mărfurilor între Moldova şi UE.
“Aceasta permite ţării să înţeleagă situaţia economică actuală şi să stabilească repere pentru a merge înainte. În calitate de ministru, îmi dau cuvântul că voi face tot posibilul pentru a pune în aplicare prevederile DCFTA: vor fi depăşite barierele birocratice, adesea create în mod artificial, economia se va baza pe profesionalism şi cunoştinţe, vom introduce o nouă etică a muncii, în care calitatea şi productivitatea vor fi principiile de bază”, a spus Brînzan.
Potrivit lui, cei cinci ani de activitate a DCFTA “au schimbat complet configuraţia exportului şi importului Republicii Moldova, acum UE este principalul partener comercial al RM, iar producătorii moldoveni au descoperit pieţele unor ţări precum Germania, România şi Polonia”. Structura exporturilor s-a schimbat, iar astăzi UE este principalul partener comercial al Moldovei cu o cotă de 70% în exporturi şi 50% în importuri. În acelaşi timp, exporturile moldoveneşti s-au diversificat.
Reprezentanta Delegaţiei UE în Republica Moldova, Ursula Pallas, a menţionat că “DCFTA a permis nu numai integrarea Moldovei în lanţurile de producţie europene, ci şi apropierea legislaţiei Republicii Moldova de standardele UE”.
“Teza “Fabricat în Moldova, apreciat în lume” a devenit deja o realitate. Şi acum principalul este să continuăm realizarea tuturor prevederilor acordului nostru ambiţios. Vom continua să susţinem Republica Moldova în eforturile sale de a asigura o viaţă mai bună pentru cetăţenii ţării”, a spus ea.
Ursula Pallas a menţionat că DCFTA a promovat o piaţă deschisă, transparentă şi competitivă, precum şi deschiderea unei noi pieţe pentru producătorii moldoveni – piaţa UE. “Datorită acordului de asociere şi DCFTA, 2 din 3 euro pe care producătorii moldoveni îi primesc din exporturi provin din UE. De asemenea, în ultimii 5 ani, s-a intensificat comerţul în Moldova, precum şi fluxul de investiţii şi modernizarea economiei”, a spus oficialul european. În acest context, ea a subliniat importanţa unui proiect menit să informeze publicul larg cu privire la punerea în aplicare a DCFTA, care a acoperit întreprinzătorii din întreaga ţară. În termen de doi ani au fost organizate circa 30 de turnee de informare, seminare şi alte evenimente. Au fost lansate materiale video şi online, a fost creat un site web şi a fost furnizat contact direct cu agenţii economici locali. În plus, au avut loc două campanii sub conceptul “Fabricat în Moldova”. Acest lucru a făcut posibilă clarificarea informaţiilor cu privire la beneficiile acordului, precum şi prezentarea istoriilor de succes în cadrul DCFTA.
Secretarul de stat al Ministerului Economiei, Iuliana Dragalin, a prezentat principalele efecte ale implementării DCFTA. Potrivit acesteia, în prezent, aproximativ 17% din companiile exportatoare se concentrează asupra UE. “Principalul rezultat este că competitivitatea a crescut, iar Moldova a adoptat standarde europene. Până în prezent, ţara noastră a adoptat peste 230 de mii de standarde europene sau 86% din nivelul stabilit. În anii 2019–2020 este planificată realizarea unui plan de implementare a standardelor europene”, a spus Dragalin.
Ea a subliniat că în acest timp mediul de afaceri s-a îmbunătăţit – prin reducerea numărului de permise, optimizarea numărului de organisme de control, introducerea rapoartelor unificate şi punerea în aplicare a programelor de sprijin pentru IMM-uri. Printre realizările importante, ea a numit crearea Serviciului unificat de urgenţă “112”, crearea unui parc IT, schimbări importante în sectorul transporturilor şi al energiei.
Secretarul de stat al Ministerului Economiei a exprimat recunoştinţă faţă de partenerii europeni pentru sprijinul acordat şi a asigurat că Republica Moldova va continua să depună eforturi în procesul de integrare europeană.
Potrivit economistului Adrian Lupuşor, exporturile totale ale Republicii Moldova în UE în perioada 2015–2018 au crescut cu 1,5 miliarde de dolari (+34%) faţă de perioada 2011–2014, cu 4 ani înainte de crearea Zonei de liber schimb aprofundat şi cuprinzător (DCFTA). Rata dublă de creştere a exporturilor în UE, în comparaţie cu alte pieţe, a permis compensarea pierderilor pe piaţa CSI. UE şi-a consolidat poziţia de piaţă principală pentru exportatorii moldoveni. În acelaşi timp, aproximativ 40% din creşterea exporturilor către UE a fost realizată numai prin crearea DCFTA. Astfel, potrivit experţilor, efectul net din vânzarea DCFTA a fost de aproximativ 600 de milioane de dolari.
Economistul a menţionat că DCFTA a avut cel mai mare impact asupra exportului de produse agroalimentare (de 3 ori mai mult decât exportul de produse industriale). În 2015–2018, exporturile de produse agroalimentare au crescut cu 820 milioane dolari faţă de 2011–2014 (+2%), în timp ce exporturile industriale au crescut cu 761 milioane USD (+26%). Acest fapt a diluat îngrijorarea cu privire la posibilele consecinţe negative ale liberalizării comerţului cu UE în sectorul agroalimentar, care nu este atât de competitivă.
În acelaşi timp, comerţul dintre Moldova şi UE a devenit mai echilibrat datorită creşterii rapide a exporturilor către piaţa UE şi reducerii importurilor de produse industriale din UE. Pe lângă performanţele pozitive ale comerţului extern în contextul DCFTA, există îngrijorări privind concentrarea exporturilor, fapt ce denotă riscuri privind durabilitatea creşterii de până acum şi carenţe privind competitivitatea producătorilor autohtoni.
„În pofida creşterii impresionante a exporturilor, constatăm că peste jumătate din exporturile de produse industriale sunt orientate spre o singură piaţă (România), iar peste jumătate din exporturile de produse agroalimentare sunt orientate doar spre trei pieţe (România, Italia şi Marea Britanie). Problema concentrării ţine şi de structura produselor exportate, iar pe parcursul implementării DCFTA, acest nivel de concentrare a crescut. Aceasta relevă o serie de riscuri evidente care derivă din dependenţa exporturilor de cererea de pe câteva pieţe din UE, precum şi scoate în evidenţă nivelul scăzut al competitivităţii producătorilor autohtoni”, susţine autorul analizei, Adrian Lupuşor.
Studiul constată că, fără schimbări sistemice şi structurale profunde, beneficiile DCFTA pot fi temporare. Expertul recomandă concentrarea politicilor de stat în următorii 5 ani asupra a două priorităţi: asigurarea continuităţii şi ireversibilităţii creşterii cantitative a exporturilor pe piaţa UE şi îmbunătăţirea calităţii exporturilor pe piaţa UE (prin diversificarea şi creşterea valorii adăugate create de exporturi pentru economia ţării). Expertul propune promovarea atractivităţii investiţionale a Republicii Moldova în străinătate, cu accent pe domeniile care formează valoare adăugată şi îndeplinesc cerinţele tehnologice ridicate pentru exporturi.
De asemenea, este necesar să se concentreze atenţia de la scăderea forţei de muncă la investiţiile în materiile prime şi asigurarea transferului tehnic. Recomandările includ: modernizarea infrastructurii de calitate, dezvoltarea de programe de suport tehnic şi financiar pentru întreprinderi, precum şi informarea mai largă a IMM-urilor cu privire la beneficiile aderării la piaţa europeană.
Andrei Frunză
