FMI a publicat săptămâna trecută prognoza actualizată a evoluţiei economiei moldoveneşti. Experţii fondului prognozează o descreşte economică de 1%, iar acest lucru înseamnă o rată a şomajului mai mare, rezultate mai proaste în rândul companiilor, dar şi scumpiri care vor eroda veniturile moldovenilor.
Experţii FMI susţin că în acest an descreşterea economică a Republicii Moldova va fi influenţată de creşterea anemică a creditării, comprimarea exporturilor şi a remitenţelor moldovenilor, care muncesc în străinătate. „Perioada nedeterminată a sancţiunilor impuse de Rusia va influenţa volumul investiţiilor. De asemenea, se vor deteriora indicatorii băncilor şi ai companiilor ca urmare a deprecierii leului moldovenesc faţă de principalele valute de referinţă, ceea ce majorează riscul instabilităţii financiare”.
Indicele preţurilor de consum va fi de 7,5% în acest an faţă de 5,1%, anul precedent, iar în 2016 inflaţia va fi de 6,3%. Şi rata şomajului va fi mai mare în acest an ca urmare a descreşterii economice, constituind 4,5%, comparativ cu 4% anul trecut. În anul 2016 rata şomajului va fi cu 0,2 puncte procentuale mai mare. Deficitul contului curent se va reduce ca pondere în PIB, care va constitui 4,5%, cu un punct procentual mai puţin faţă de 2014, iar anul următor va urca la 5,4%.
Statele din regiune vor avea şi ele de suferit în 2015. Economiile principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova vor „intra la apă”. Astfel, PIB-ul Rusiei va înregistra în 2015 un regres de 3,8%, a Ucrainei – de 5,5% şi Belarus – de 2,3%. PIB-ul statelor din CSI va constitui 4,2%, iar în 2106 – 5,5%.
Efectele recesiunii se fac resimţite deja, în condiţiile în care exporturile de mărfuri şi produse au înregistrat un declin în primele două luni ale anului 2015, diminuându-se cu 12,7%, la 313 mil. dolari SUA, iar importurile s-au comprimat cu 22% şi au constituit 573,6 mil. dolari SUA. Reducerea exporturilor de mărfuri s-a redus, în principal, ca urmare a comprimării exporturilor cu 58% în Federaţia Rusă, care, de altfel, a pierdut poziţia de lider al destinaţiei mărfurilor moldoveneşti.
Un tablou mai sumbru se atestă şi la capitolul remitenţe, în condiţiile în care în primele două luni ale acestui an, transferurile de bani ale moldovenilor care muncesc în străinătate s-au redus. Doar în februarie remiterile de bani au fost mai mici cu 21,6% şi au însumat 77,92 mil. dolari SUA. Reducerea semnificativă a remiterilor s-a datorat, în mare parte, diminuării transferurilor din Rusia, în condiţiile în care ponderea rublei ruseşti a scăzut cu 13 p.p., la 20,4% în totalul transferurilor. Acest lucru este explicat prin deprecierea cu peste 50% a rublei ruseşti faţă de dolarul american şi moneda unică europeană, dar şi înăsprirea condiţiilor pentru migranţi.
Reducerea transferurilor din străinătate înseamnă mai puţină valută în ţară şi o presiune suplimentară pe leu, depreciindu-l, ceea ce va genera noi scumpiri ale importurilor.
Experţii susţin că deficitul de valută ar putea fi suplinit ca urmare a investiţiilor străine şi acest lucru ar putea fi posibil prin atractivitatea Republicii Moldova faţă de investitorii străini. „În contextul înrăutăţirii situaţiei economice, autorităţile trebuie să implementeze o politică fiscală stimulatorie, nu restrictivă pentru activitatea antreprenorială. Politica bugetar-fiscală pentru anul 2015, în mod clar, urmăreşte scopul acoperirii golurilor fiscale din contul contribuabililor. În realitate, problema deficitului bugetar trebuie soluţionată prin ajustarea părţii de cheltuieli publice, care trebuie să fie mai bine ţintite şi mai transparente. În paralel, este necesară dezvoltarea stimulentelor fiscale, cel puţin pentru 2015-2016, pentru firmele care investesc în modernizarea producţiei, în implementarea standardelor europene şi care creează locuri noi de muncă. În general, abordarea faţă de politica fiscală trebuie schimbată radical: în loc să fie axată pe colectarea cu orice preţ a impozitelor, aceasta trebuie să urmărească scopuri pe termen lung, care implică majorarea încasărilor din contul stimulării şi nu inhibării activităţii economice”, sunt de părere economiştii de la Expert Grup.
Ei au spus că în anul 2015 constrângerile pentru economia moldovenească sunt atât de sorginte externă, cât şi internă. În particular, înrăutăţirea situaţiei economice din Federaţia Rusă şi Ucraina va cauza reducerea remiterilor (-7%) şi a exporturilor de mărfuri şi servicii (-0,5%). În plus, nivelul de incertitudine va fi alimentat de riscul agravării crizei de securitate din Ucraina, iar menţinerea restricţiilor comerciale ruseşti şi recuperarea lentă a economiilor UE vor continua să pună presiuni asupra economiei moldoveneşti. Impactul factorilor externi va fi amplificat de anumite constrângeri interne.
„Astfel, înrăutăţirea situaţiei din sectorul bancar şi volatilitatea monedei naţionale, care au alimentat nivelul de incertitudine şi au erodat confidenţa consumatorilor şi firmelor, urmează să reducă creditarea în lei (-30%), investiţiile (-4%), veniturile fiscale (-3%) şi consumul final (-1,2%). Per ansamblu, majoritatea sectoarelor urmează să înregistreze declin: industria (-1,6%), construcţiile (-1,3%), şi transportul (-0,2%). Agricultura va rămâne pe pantă pozitivă, în ipoteza unor condiţii climaterice relativ favorabile din acest an, însă creşterea va fi mult mai lentă faţă de anii precedenţi (+1,6%). În pofida acestui fapt, fermierii vor rămâne în situaţie economică dificilă din cauza diminuării preţurilor la produsele agricole supuse restricţiilor comerciale de către Federaţia Rusă”, mai spun economiştii de la Expert Grup.
„Deşi economia se apropie de recesiune, BNM promovează o politică monetară pro-ciclică. Urmărind strategia de ţintire a inflaţiei, aceasta a înăsprit politica monetară cu scopul de a atenua presiunile inflaţioniste şi a stimula economisirea în monedă naţională. În context, este necesar de revizuit cadrul analitic şi abordarea de principiu a politicii monetare”, se mai spune în publicaţia MEGA a Centrului Analitic Expert Grup.
Aceasta nu implică renunţarea la strategia BNM de ţintire a inflaţiei, ci mai curând adoptarea unui orizont de viziune mai larg, pe termen mai lung şi anume: impulsionarea creditării, a investiţiilor şi economiei în condiţii de recesiune economică, pe de o parte, va atenua presiunile asupra monedei naţionale (principalul factor inflaţionist), iar pe de altă parte va ajuta economia să depăşească mai uşor criza. În plus, problemele de lichiditate din sistemul bancar sunt valabile doar pentru băncile aflate sub administrare specială a BNM, restul băncilor fiind suficient de lichide şi capitalizate.
Victor URSU
