Efectele coronacrizei au un impact major asupra activităţii economice a Republicii Moldova. Or, pe lângă businessul care este în cădere, efectele se văd şi pe piaţa valutară în numerar, care în luna aprilie s-a redus cu 42% faţă de luna martie şi cu 60% comparativ cu perioada similară a anului precedent, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei.
Volumul total al pieţei valutare în numerar (cumpărări şi vânzări) a constituit echivalentul a 148,5 milioane USD în aprilie. Cea mai mare pondere în totalul rulajului a avut-o moneda unică europeană – 72,3%.
În luna aprilie, moldovenii au vândut la casele de schimb valutar 16,6 milioane USD, cu 30% mai puţin faţă de luna precedentă, în timp ce vânzările de euro s-au redus cu 45,2%, până la echivalentul a 78,8 milioane USD. O reducere a vânzărilor au avut-o şi rublele ruseşti – 50%, echivalentul a 2,5 milioane USD.
În acelaşi timp s-au redus şi cumpărările de valută ale populaţiei de la casele de schimb valutar, care în luna aprilie s-au comprimat cu 45%, până la echivalentul a 39,2 mil. USD. Astfel, moldovenii au cumpărat în aprilie doar 8 mil. USD, euro – echivalentul a 28,6 mil. USD. Cumpărările de ruble ruseşti şi hrivne ucrainene au fost sub un milion USD.
Reducerea pieţei valutare s-a început din luna martie a anului curent după instituirea carantinei, când rulajul pieţei valutare a constituit 255,7 mil. USD, cu 15% mai puţin comparativ cu luna precedentă. Estimările arată o reducere în continuare a vânzărilor şi cumpărărilor de valută din partea populaţiei până la ridicarea restricţiilor şi reabilitarea economiei.
“Un alt element care explică volumul scăzut al vânzărilor de valută este că populaţia nu a avut consum în lunile martie-aprilie. Aici avem două explicaţii: nu au lucrat majoritatea unităţilor de comerţ nealimentare, ori aceste bunuri reprezintă peste 40% din cheltuielile populaţiei. A doua explicaţie este că pe timp de criză populaţia îşi schimbă brusc comportamentul. Un detaliu este scăderea de două ori a vânzărilor de automobile noi. Oamenii care au un venit stabil se dezic de acest lucru, deoarece suntem în criză şi nu le arde de maşini. Asta după ce am avut câţiva ani în care procurările de automobile întreceau cu mult media europeană”, susţine economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă.
Aparent, transferurile ar arăta volumul total al intrărilor de valută în R. Moldova, însă o pate dintre moldoveni aduc bani în ţară şi pe căi neoficiale: când revin acasă sau prin intermediul curselor de microbuz. Astfel, volumul transferurilor de valută în ţară se ridică la 1,3 miliarde USD, iar vânzările la 1,2 miliarde USD. Diferenţa sunt banii aduşi neoficial în Republica Moldova.
Datele BNM relevă că, în raport cu luna precedentă, oferta netă de valută de la persoanele fizice s-a redus cu 22,8 milioane USD (-23,6%), iar cererea netă de valută din partea agenţilor economici – cu 111,7 milioane USD (-49,3%). În patru luni ale anului oferta netă de valută a persoanelor fizice s-a comprimat cu 16%, până la 486,4 mil. USD, iar gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenţilor economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 64,3%, comparativ cu 42,7% în luna martie. Drept rezultat, BNM a intervenit prin vânzări nete de valută în sumă de 59,9 milioane USD.
Ca urmare a ofertei mai mici de valută din partea populaţiei, în luna aprilie 2020, leul moldovenesc s-a depreciat, în valori medii, cu 2,4% în raport cu dolarul SUA, până la 18,1541 USD/MDL, comparativ cu 17,7209 USD/MDL în luna martie 2020. Potrivit valorilor de la finele lunii aprilie, leul s-a apreciat cu 1,5% în raport cu dolarul SUA.
“Per total, anual, deficitul pieţei valutare a fost de 195 mil. USD. A existat o perioadă când oferta era mai mare decât cererea, iar acum cererea a scăzut deoarece încetineşte economia. Or, deficitul de valută a fost unul din factorii care a dus la deprecierea leului în luna martie. Menţionăm că în acest an BNM a fost nevoită să vândă 180 mil. USD ca să menţină cursul valutar. Am avut o intervenţie a FMI fără precedent prin oferirea unui împrumut de 238 mil. USD. Acest lucru a ridicat nivelul rezervelor valutare la cel mai mare nivel – 3,1 miliarde USD. Astfel, BNM are toate instrumentele pentru a menţine cursul valutar. Problema este dacă e nevoie să-l menţii”, a mai explicat Ioniţă.
Dar un leu puternic în exces nu este benefic pentru agenţii economici, care, de altfel, nu-şi pot exporta producţia şi nu pot concura cu statele din regiune precum Turcia şi Ucraina. Cele două ţări sunt principalii exportatori de mărfuri şi produse în R. Moldova. Potrivit lui Ioniţă, de exemplu, moneda naţională faţă de hrivna ucraineană s-a apreciat cu aproape 9%, iar faţă de lira turcească leul a fost cu 10% mai puternic. Acest lucru înseamnă că producţia turcească şi ucraineană au fost mai ieftine în R. Moldova. Am luat aceste ţări, deoarece sunt principalii furnizori de producţie pe piaţa locală. Iar producătorii locali nu pot face faţă concurenţei locale, deoarece doar cursul valutar face ca producţia autohtonă să fie mai scumpă comparativ cu ţările vecine.
Datele Biroului Naţional de Statistică arată că în primul trimestru al anului 2020, exporturile moldoveneşti au început să scadă. Exporturile moldoveneşti, după 1,5 ani de stagnare, în primul trimestru al anului 2020, conform datelor oficiale ale Biroului Naţional de Statistică, au înregistrat o scădere evidentă cu 60 de milioane de dolari în valori anuale.
De doi ani exporturile moldoveneşti s-au plafonat la nivel de 2,7 miliarde de dolari şi se află într-o stagnare profundă. R. Moldova şi-a epuizat toţi factorii de creştere a exporturilor, iar criza provocată de COVID-19 de fapt ne-a prins într-o criză mult mai profundă, lipsită de dezvoltare economică şi de posibilitatea identificării noilor potenţialuri de export.
Datele BNS arată că în ianuarie-martie 2020, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2019, cel mai mult s-au diminuat exporturile de maşini şi aparate electrice şi părţi ale acestora (-21,7%), seminţe şi fructe oleaginoase (-32,8%), produse medicinale şi farmaceutice (-55,0%), îmbrăcăminte şi accesorii (-11,8%), petrol, produse petroliere şi produse înrudite (-63,5%), tutun brut şi prelucrat (-33,0%), mobilă şi părţile ei (-5,0%), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice (-53,7%), produse lactate şi ouă de păsări (-50,6%), minereuri metalifere şi deşeuri de metale (-30,0%).
În luna aprilie 2020, prin intermediul băncilor licenţiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace băneşti în valoare netă de 92,06 mil. USD (în scădere cu 11,5 la sută comparativ cu aprilie 2019).
Conform provenienţei geografice, transferurile în favoarea persoanelor fizice provin din următoarele trei zone: din UE – o pondere de 52,0 la sută, din CSI – o pondere de 13,8 la sută şi din restul lumii – o pondere de 34,2 la sută. Transferurile din UE în favoarea persoanelor fizice au constituit 47,85 mil. USD, în creştere cu 1,6 la sută comparativ cu aprilie 2019. Din cauza Brexit, volumul transferurilor din UE în aprilie 2020 a fost cu 6,11 mil. USD mai mic, iar cel al transferurilor din grupul “alte state” s-a majorat cu suma respectivă.
În structura pe valute a transferurilor din străinătate în favoarea persoanelor fizice prin sistemele de remitere de bani, transferurilor în euro le-a revenit ponderea de 58,1 la sută (în creştere cu 4,0 p.p. comparativ cu aprilie 2019), urmate de transferurile în dolari SUA – 40,0 la sută (în descreştere cu 1,2 p.p.) şi cele în ruble ruseşti – 1,9 la sută (în descreştere cu 2,8 p.p.).
Victor Ursu
