Republica Moldova, stat învecinat cu România la vest şi cu Ucraina la nord, est şi sud, realizează de ceva timp, într-o manieră calmă şi consecventă, un şir de reforme economice susţinute printr-un program de trei ani finanţat de FMI prin mecanismul extins de creditare (ECF).
Ţara aspiră spre o mai mare integrare cu Uniunea Europeană şi a înregistrat o creştere economică robustă pe parcursul ultimilor doi ani, dar pe moment se confruntă cu riscuri tot mai mari, pe de o parte cauzate de temperarea creşterii economice pe plan global şi continuarea crizei economice în Zona Euro, şi pe de altă parte din cauza necesităţii de a trece la treapta următoare în realizarea reformelor.
În cadrul interviului acordat, Nikolay Gueorguiev, şeful misiunii FMI pentru Moldova, s-a exprimat pe marginea progresului înregistrat de Moldova şi a reformelor necesare pe viitor pentru menţinerea stabilităţii şi susţinerea unei creşteri economice echilibrate şi integrative.
– Republica Moldova a înregistrat o creştere economică de 6 la sută în anul 2011, care a urmat după o creştere de peste 7 la sută în anul 2010. Care este explicaţia acestui rezultat atât de bun?
– Performanţele economice bune pe parcursul a doi ani la rând se datorează, în mare măsură, politicilor de succes promovate de Guvern, în vederea stabilizării economiei şi îmbunătăţirii climatului de afaceri. Consumul privat, investiţiile şi exporturile au crescut puternic. Astfel, exporturile au sporit în 2011 cu peste 40 la sută faţă de anul precedent, această creştere fiind încurajată de dezvoltarea capacităţilor de producţie şi accesul mai bun la pieţele Uniunii Europene şi CSI. Rata şomajului s-a redus, constituind pe moment circa 5-6 la sută, acesta fiind cel mai scăzut nivel din 2008 încoace.
– Care sunt principalele obiective ale programului susţinut de FMI şi ce rezultate au fost obţinute deja?
– Programul adoptat la începutul lui 2010 îşi propune patru obiective-cheie. Primul este restabilirea durabilităţii bugetar-fiscale, concomitent cu sporirea volumului investiţiilor publice şi asistenţei sociale direcţionate. Al doilea obiectiv este menţinerea inflaţiei sub control şi restabilirea rezervelor internaţionale pentru a proteja economia în caz de şocuri externe. Al treilea obiectiv este de a menţine stabilitatea financiară prin consolidarea cadrului de supraveghere bancară. Al patrulea obiectiv este de a spori capacitatea de creştere a economiei prin realizarea reformelor structurale.
Până la ora actuală, au fost atinse rezultate foarte bune. Deficitul bugetar s-a redus cu două treimi în raport cu anul 2009, în mare parte datorită reducerii cheltuielilor guvernului cu peste 6 la sută din PIB. În acelaşi timp, volumul investiţiilor publice a crescut cu aproape 20 la sută, în termeni reali. Şi cheltuielile legate de programele de asistenţă socială au sporit semnificativ.
Noul cadru de ţintire a inflaţiei, adoptat de Banca Naţională a Moldovei, a sporit capacitatea instituţiei de a ţine sub control inflaţia. După ani de inflaţie cu peste 10 la sută, în 2010-2011 rata inflaţiei a scăzut până la circa 8 la sută. Supravegherea vigilentă din partea băncii centrale şi cadrul de reglementare solid au permis detectarea la etape timpurii a problemelor apărute în câteva bănci şi întreprinderea măsurilor de rigoare în timp util. Mai mult ca atât, volumul brut al rezervelor internaţionale a atins cifra-record de 2 miliarde de dolari S.U.A.
Totuşi, mai sunt multe de făcut. În primul rând, Guvernul trebuie să ducă la bun sfârşit procesul de consolidare bugetar-fiscală. Până la finalizarea programului susţinut de FMI, deficitul bugetar urmează să constituie mai puţin de 1 la sută din PIB. Preconizăm o scădere şi mai mare a ratei inflaţiei – cu atingerea nivelului prognozat de banca centrală de circa 5 la sută – în urma consolidării cadrului de ţintire a inflaţiei. În cele din urmă, sunt necesare eforturi continui pentru facilitarea restructurării creditelor bancare neperformante şi pentru sporirea transparenţei informaţiei cu privire la proprietarii băncilor.
– Care sunt riscurile potenţiale pentru Republica Moldova în anul 2012, în special pe fundalul tendinţelor îngrijorătoare din economia globală?
– Principalul factor de risc este posibilitatea deteriorării în continuare a perspectivelor economiei globale. De exemplu, dacă o recesiune profundă în Uniunea Europeană ar afecta economia Rusiei şi Ucrainei, atunci Moldova va trece şi ea printr-o recesiune economică cauzată de reducerea puternică a volumelor remitenţelor, exporturilor şi afluxurilor de capital privat. În aşa fel s-ar exercita presiuni asupra bugetului şi, probabil, asupra băncilor, dacă debitorii lor nu reuşesc să ramburseze creditele luate.
Acestea fiind spuse, pe parcursul ultimilor doi ani autorităţile au acumulat forţe suficiente pentru a face faţă situaţiei: au fost acumulate rezerve valutare suplimentare, a fost redus deficitul bugetar, iar indicatorii suficienţei capitalului bancar şi lichidităţii în sectorul bancar sunt destul de înalţi. De rând cu restabilirea accesului la finanţarea externă oficială, aceşti factori de amortizare vor contribui la atenuarea unor eventuale şocuri economice.
– Agenda ambiţioasă de reformare, care include reforma învăţământului şi sistemului de asistenţă socială, îi va ajuta Guvernului să echilibreze bugetul. Dar sunt oare protejate cele mai vulnerabile pături sociale?
– Da, programul susţinut de FMI are ca scop protejarea păturilor celor mai defavorizate. Programul elaborat în strânsă cooperare cu experţii Băncii Mondiale prevede o tranziţie treptată de la vechiul sistem al economiei planificate ce acorda beneficii sociale nominale bazate pe categorii de populaţie, indiferent de nivelul veniturilor lor sau de activele deţinute – la asistenţă socială destinată persoanelor celor mai sărace identificate în urma evaluării indirecte a veniturilor. Printr-un proces de tranziţie treptată, inclusiv prin suprapunerea parţială a celor două sisteme, ne-am asigurat ca nicio persoană care are nevoie de asistenţă socială să nu fie ignorată.
În sectorul învăţământului sunt necesare reforme pentru sporirea calităţii şi reducerea costurilor excesive. Nouă la sută din PIB-ul Moldovei sunt destinate învăţământului, ceea ce este aproape dublu comparativ cu media pe regiune. O mare parte din finanţare este folosită ineficient – pentru a întreţine edificii prea mari şi şcoli cu clase mici – în unele cazuri, este vorba de clase cu doar 5-6 elevi. Pe lângă obiectivul de a reduce costurile cu jumătate de procent din PIB pe an, reforma îşi propune, de asemenea, să sporească calitatea învăţământului prin asigurarea financiară mai bună a şcolilor mai mari.
– Sistemul bancar din Republica Moldova este, în general, sănătos, dar încercările de deturnare frauduloasă a acţionarilor băncilor au pus pe agendă subiectul reglementării şi supravegherii sectorului financiar. Care sunt recomandările FMI?
– În vara anului 2011, persoane anonime au reuşit să sustragă pachete semnificative de acţiuni deţinute de la alţi acţionari. Ca răspuns la aceste incidente, autorităţile au adoptat un şir de modificări la cadrul legal şi de reglementare pentru a preveni tentativele similare din viitor. Urmează să fie realizate – cu susţinere sub formă de asistenţă tehnică din partea FMI – şi alte acţiuni pentru a consolida sistemul de dezvăluire a informaţiei cu privire la acţionarii băncilor, pentru a revizui criteriile de conformitate a acţionarilor şi pentru a impune sancţiuni mai eficace.
– Guvernul îşi propune să asigure creşterea PIB cu 12 puncte procentuale şi reducerea sărăciei sub 15 la sută din totalul populaţiei până la finele anului 2012. Sunt realiste aceste obiective?
– Cu siguranţă. Noua Strategie Naţională de Dezvoltare pentru anii 2012 – 2020 vine să ia locul strategiei precedente, care a expirat la finele anului trecut. Obiectivul principal este finalizarea procesului de transformare a Republicii Moldova într-o economie de piaţă pe deplin lucrativă.
În ceea ce priveşte rata sărăciei şi alte Obiective de Dezvoltare ale Mileniului, Republica Moldova deja a atins majoritatea obiectivelor intermediare pentru anul 2010. Cu certitudine, atingerea Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului pentru anul 2015 este posibilă dacă va fi realizată cu succes Strategia Naţională de Dezvoltare.
Publicaţia “IMF Survey online” 13 februarie 2012
