Băncile moldoveneşti au acumulat un profit de aproape 1 miliard de lei, cu aproape 25% mai mult în nouă luni ale anului 2015 faţă de perioada similară a anului precedent, arată datele Băncii Naţionale a Moldovei. Economiştii se aşteaptă la înrăutăţirea portofoliului de credite în 2016 şi la reducerea profiturilor pentru bănci ca urmare a situaţiei dificile din economia moldovenească.
“Soldul creditelor băncilor va suferi până la sfârşitul anului şi nu se va restabili în condiţiile dificultăţilor economice ale ţării. Acum băncile sunt foarte reticente în acordarea împrumuturilor. Cel puţin jumătate de an băncile vor fi în expectativă pentru a vedea unde se îndreaptă economia. O parte din bănci au deja probleme cu împrumuturile acordate, ca urmare a impasului în care s-au pomenit majoritatea companiilor”, e de părere economistul Ion Tornea.
El a spus că băncile vor fi interesate de a nu permite înrăutăţirea portofoliului de credite. După majorarea ratei de bază, băncile au început să scumpească creditele şi mai ales la împrumuturile noi acordate, ceea ce va pune în dificultate debitorii.
În acelaşi timp, Sergiu Gaibu de la IDIS Viitorul spune că scumpirea împrumuturilor şi a creditelor oferite statului în urma majorării ratei de bază, a permis băncilor comerciale să înregistreze profituri. A doua sursă de profit pentru bănci sunt tranzacţiile valutare. Băncile nu pot face speculaţii valutare cu excepţia celor trei bănci: Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, care au fost implicate în tranzacţii de acest fel.
“Cam acelaşi scenariu a avut loc şi în 2009 (an de criză) când a fost ridicată rata de bază, iar profiturile băncilor au început să crească după care clienţii nu au mai putut face faţă ratelor mari. Este vorba de creditele investiţionale. Creditele pe termen lung sunt cele mai problematice. Orice majorare de dobândă creează probleme enorme, iar creditele devin neperformante. Ulterior, băncile scot la vânzare garanţiile. Acest lucru este compensat de provizioanele făcute de bănci, care evident duc la reducerea profitului. În 2016 mă aştept ca portofoliul de credite să se înrăutăţească, iar profiturile băncilor să cadă”, a precizat Gaibu.
El a explicat cum are loc mecanismul de transmisie a dificultăţilor în sistemul bancar. “Iniţial intră în dificultate economia reală, iar băncile, aparent, fac profituri”.
În acelaşi timp, potrivit lui Gaibu, datoria publică are nişte costuri enorme de 20% şi are loc un transfer din buget către sistemul bancar. Costul datoriei interne poate ajunge la 4-5% din bugetul de stat şi datorită majorării ratei de bază. Ca experienţă internaţională Rusia a avut o cădere a rublei mult mai mare comparativ cu Republica Moldova. Aceasta a ridicat rata de bază pentru a stopa operaţiunile speculative, iar apoi a coborât-o până la 11%. În Republica Moldova este menţinută rata de 19%, ceea ce este iraţional. Este distrusă economia fără să existe efectul monetar scontat.
Conform datelor Băncii Naţionale a Moldovei, la sfârşitul lunii septembrie profitul aferent exerciţiului a însumat 1,336.9 mil. lei. Comparativ cu perioada similară a anului precedent, profitul s-a majorat cu 84,2 la sută din contul majorării veniturilor neaferente dobânzilor cu 65,8 la sută şi a veniturilor din dobânzi cu 25,2 la sută.
Cel mai mare profit l-a înregistrat Agroindbank (337 milioane de lei, cu 20% mai mult), Moldindconbank (334,5 milioane de lei, cu 15% mai mult) şi Victoriabank (223 milioane de lei, cu 17% mai mult).
O creştere spectaculoasă a profitului a avut Mobiasbancă cu 245%, până la 195 milioane de lei. Câştigul ProCreditBank, Energbank, FinComBank, Eximbank – Gruppo Veneto Banca, BCR Chişinău, Comerţbank, EuroCreditBank nu a depăşit 60 milioane de lei.
În nouă luni ale anului 2015 doar BEM, Banca Socială şi Unibank (au fost lichidate pe 16 octombrie) au avut pierderi. La Banca de Economii pierderile au fost de 191 milioane de lei, la Banca Socială – de 163,5 milioane de lei, iar la Unibank – de 28,7 milioane de lei.
În anul 2014, profitul sistemului bancar moldovenesc a însumat 778,2 milioane de lei, cu aproape 24% mai puţin comparativ cu 2013.
Înrăutăţirea portofoliului de credite din sectorul bancar o demonstrează rata neperformantelor (substandard, dubioase şi compromise), care la sfârşitul lunii septembrie în valoare absolută s-au majorat cu 801,9 mil. lei (26,1 la sută), constituind 3,8 miliarde de lei, iar ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor a sporit cu 1,4 p.p. faţă de finele anului precedent, constituind 9,8 la sută. Ponderea creditelor neperformante nete în capitalul normativ total s-a majorat cu 2,4 p.p. şi a înregistrat 14,0 la sută.
Activele totale au constituit 69,303.8 mil. lei, majorându-se, comparativ cu finele anului precedent, cu 9,325.2 mil. lei (15,5 la sută).
La situaţia lunii septembrie, capitalul de gradul I a constituit 8,628 miliarde de lei şi, pe parcursul a 9 luni ale anului 2015, a înregistrat o creştere de 1,017 miliarde de lei (13,4 la sută). Creşterea capitalului de gradul I a fost determinată de obţinerea profitului pe parcursul a nouă luni în mărime de 1,336 milioane de lei. Concomitent, a avut loc majorarea mărimii calculate, dar nerezervate a reducerilor pentru pierderi la active şi angajamente condiţionale cu 180,7 mil. lei (8,5 la sută) şi a imobilizărilor necorporale nete cu 15,3 milioane de lei (6,0 la sută). Totodată, pe parcursul a nouă luni au fost distribuite dividende de către trei bănci, în sumă totală de 159,1 mil. lei. Pe 30 septembrie, toate băncile au raportat capitalul de gradul I corespunzător capitalului minim necesar (norma ≥ 200 mil. lei).
Media suficienţei capitalului ponderat la risc a constituit 24,2 la sută, în creştere cu 2,5 p.p. comparativ cu finele anului precedent.
Cota investiţiilor străine în capitalul băncilor a constituit 82,7 la sută, fiind practic la acelaşi nivel cu finele anului precedent.
Portofoliul brut de credite a fost de 39,6 miliarde de lei, majorându-se pe parcursul a 9 luni ale anului 2015 cu 2,9 miliarde de lei (8,2 la sută).
În acelaşi timp, volumul total al creditelor noi acordate pe parcursul a nouă luni ale anului 2015 s-a diminuat cu 24,2 la sută faţă de perioada similară a anului precedent şi a totalizat 18,7 miliarde de lei. Concomitent, volumul total al depozitelor noi atrase la termen a constituit 33,8 miliarde de lei sau cu 16,9 la sută mai mult.
Rentabilitatea activelor şi rentabilitatea capitalului la 30.09.2015 au constituit 2,6 la sută şi, respectiv, 16,1 la sută, fiind în creştere comparativ cu 31.12.2014 cu 1,0 şi, respectiv, 6,8 p.p.
Valoarea indicatorului lichidităţii pe termen lung (principiul I al lichidităţii) (active cu termenul de rambursare mai mare de doi ani/resurse financiare cu termenul potenţial de retragere mai mare de doi ani) a constituit 0,7 p.p., fiind în diminuare cu 0,1 p.p. comparativ cu 31.12.2014.
Lichiditatea curentă pe sector (principiul II al lichidităţii) (active lichide, exprimate în numerar, depozite la BNM, valori mobiliare lichide, credite interbancare nete cu termenul de până la o lună/total active×100%) s-a majorat cu 5,8 p.p., constituind 38,8 la sută.
Soldul depozitelor, conform rapoartelor prudenţiale la 30.09.2015, a sporit pe parcursul a nouă luni cu 19,1 la sută, până la 49,826.0 mil. lei, ca urmare a creşterii depozitelor persoanelor fizice cu 19,8 la sută până la 34,118.2 mil. lei, a depozitelor persoanelor juridice – cu 17,3 la sută până la 15,384.9 milioane de lei şi soldul depozitelor băncilor – cu 28,3 la sută până la 322,9 mil. lei.
Victor URSU
