Economia amorţită şi inflaţia în cădere împing băncile la acordarea creditelor fără dobândă

Atenuarea presiunilor inflaţioniste pe termen mediu, cauzată de temperarea activităţii economice şi aprecierea în termeni reali a monedei naţionale a determinat BNM să reducă dobânda-cheie cu 0,5 puncte procentuale, la 7,5% anual, în condiţiile în care creditarea economiei continuă să slăbească.

Dinamica indicatorilor macroeconomici pentru trimestrul II 2017 prezintă semne de temperare a creşterii economice. Astfel, rata anuală de creştere a exporturilor în luna iunie 2017 a atins nivelul de 8,7%, iar cea a importurilor – de 19,8%. În acelaşi timp, ritmul anual de creştere a volumului producţiei industriale a fost de minus 0,2%, volumul mărfurilor transportate a crescut cu 20,8%. Cifra de afaceri în termeni reali a comerţului cu amănuntul a scăzut cu 1,2% în perioada similară, iar cifra de afaceri la întreprinderile prestatoare de servicii s-a majorat cu 8,0%. În acelaşi timp, BNM urmăreşte crea­rea condiţiilor monetare capabile să readucă şi să menţină inflaţia în intervalul de variaţie de ±1,5 puncte procentuale de la ţinta inflaţiei de 5,0% pe termen mediu.

Economiştii susţin că mai este loc de reducere a ratei de refinanţare în condiţiile în care businessul cu greu face faţă dobânzilor mari şi refuză să se împrumute de la bancă – unica sursă de finanţare. Ar fi preferabilă şi reducerea rezervelor obligatorii în lei (în prezent norma este de 40%) pentru a scădea dobânzile practicate de băncile moldoveneşti atât la depozite, cât şi la credite, deoarece economia moldovenească are nevoie de finanţare cât mai ieftină, mai ales exportatorii care au nevoie de competitivitate pe extern. Pe de altă parte, există băncile care stau pe lichidităţi de circa 7 miliarde de lei şi nu au ce face cu ele, iar o reducere a normelor rezervelor obligatorii ar crea presiuni inflaţioniste. Or, obiectivul BNM este stabilitatea preţurilor.

În prezent, băncile nu au ce face cu excesul de lichiditate şi îl ţin pe conturi. Respectiv, cele 7 miliarde de lei nu lucrează.

Observăm că unele instituţii bancare, pentru impulsionarea creditării, scutesc de dobândă potenţialii clienţi pe un termen de jumătate de an. Este vorba Agroindbank, care spune că beneficiarii de credite vor achita mai puţin pentru deservirea acestora, iar după 12 luni dobânda urcă la 10%. La celelalte două bănci din top trei, Victoriabank şi Moldinconbank, dobânda este de 6% pentru primele şase luni şi de 7% pentru primele 12 luni.

Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă, susţine că nu atât economia este în cădere, cât aşteptările businessului sunt negative vizavi de situaţia din ţară. “Creditarea economiei scade continuu de aproape 3 ani. În trimestrul II din acest an, volumul de credite acordate a constituit 34,2 miliarde lei comparativ cu 47,2 miliarde lei în 2004 trimestrul III, o reducere cu peste 13 miliarde lei. Însă, raportată la PIB, situaţia este mult mai dramatică. Creditarea economiei este la nivel de 24,2% din PIB, cel mai mic nivel din ultimii ani de zile şi cu 70% mai mic decât nivelul maxim atins în 2014 trimestrul III. Dacă menţineam acelaşi nivel de creditare al economiei raportat la PIB, atunci volumul de credite oferite în prezent trebuia să fie la nivel de 59 miliarde lei, sau cu 25 miliarde lei mai mult”, scria Ioniţă pe blogul său.

În ultima decizie de politică monetară, banca centrală sesiza că procesele de creditare şi de economisire în luna iulie 2017 au înregistrat evoluţii similare. Volumul total al creditelor noi acordate şi depozitelor noi atrase de către băncile licenţiate în perioada de referinţă s-a majorat cu 0,5% şi, respectiv, 0,3% faţă de iulie 2016.

Rata medie ponderată la creditele noi acordate a înregistrat, în luna iulie 2017, o diminuare nesemnificativă de 0,03 puncte procentuale faţă de luna precedentă şi a constituit 10% anual. Rata medie ponderată la depozitele noi atrase în lei, în luna iulie 2017, s-a redus cu 0,43 puncte procentuale faţă de nivelul înregistrat în luna iunie 2017 şi a constituit 5,24% anual.

Cresc investiţiile din bugetul de stat

Datele Biroului Naţional de Statistică relevă că în primul semestru al anului 2017 valoarea investiţiilor în active imobilizate a constituit 6,1 miliarde lei. Ponderea investiţiilor din bugetul de stat a crescut cu 57%, construcţii inginereşti – 58%, resurse financiare din străinătate – 28% şi din resursele bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale cu 31%. Toţi aceşti indicatori au majorat investiţii­le în active imobilizate cu 2,5% faţă de perioada similară a anului precedent după o lungă perioadă de cădere. Economiştii susţin că este vorba de o creştere mică după indicatorii negativi din anii precedenţi.

În ceea ce priveşte fluxul investiţiilor străine, potrivit datelor BNM anul trecut în primul trimestru acesta s-a redus de două ori faţă de perioada similară a anului 2015, iar investiţiile directe în capitalul social s-au comprimat de patru ori.

Per total, în anul 2016, volumul investiţiilor s-a redus cu 13%, investiţiile din bugetul de stat s-au redus cu 50%, iar cele străine cu 11%. Or, creşterea cu 2,5% din semestrul unu din anul 2017 este mai mult o recuperare decât o creştere.

Totodată, BNM spune că în primele şase luni investiţiile directe raportate la PIB au consemnat o evoluţie ascendentă, înregistrând un nivel de 3,3%, sau cu 2,1 puncte procentuale superior celui din trimestrul IV 2016. În structură, majorarea ponderii investiţiilor directe în PIB a fost determinată de apariţia contribuţiei pozitive din partea componentei „venitul reinvestit”. Totodată, similar ultimelor perioade, se atestă creşterea ponderii în PIB a investiţiilor în „capitalul social”, însă dinamica acestora rămâne a fi una modestă.

Agricultura salvează din nou economia

Conform prognozelor actuale ale Serviciului Hidrometeorologic de Stat al Republicii Moldova, recolta de grâu, floarea soarelui şi porumb pentru anul 2017 urmează a fi superioară mediei din ultimii ani, fapt ce indică despre perspective optimiste cu privire la producţia agricolă în anul curent. Totuşi, recolta de fructe şi legume încă depinde de condiţiile agrometeorologice din următoarele luni. Astfel, producţia de fructe şi legume din anul curent, precum şi recolta din anul viitor şi, respectiv, preţurile la produsele alimentare pe piaţa internă vor depinde, în cea mai mare măsură, de condiţiile agro­meteo­rologice din următoarele luni şi cele din anul viitor. Această informaţie însă nu poate fi anticipată, atribuind prognozei preţurilor la produsele alimentare în anii 2017 şi 2018 un grad înalt de incertitudine.

În acest fel, având în vedere vulnerabilitatea mare a producţiei agricole faţă de condiţiile meteorologice, incertitudinea cu privire la recolta din anii 2017 şi 2018, ca rezultat, incertitudinea cu privire la dinamica preţurilor la produsele alimentare interne încă persistă, deşi în măsură mai redusă.

Deşi perspectivele privind recolta din anul curent sunt mixte şi nu există indici clari privind posibilitatea deficitului de anumite culturi, preţurile la produsele alimentare internaţionale sunt în creştere. Printre factorii generatori de creşteri pozitive menţionăm reducerea stocurilor, ca urmare a intensificării comerţului cu anumite culturi, şi creşterea consumului în economiile avansate pe fondul politicilor macroeconomice stimulative.

Victor URSU

Numarul ziarului: 
Nr.37 (709) din 13 septembrie 2017