Dezvoltarea pieţei de capital din Republica Moldova poate aduce beneficii semnificative economiei, stimulând inovaţia şi oferind acces la finanţare mai ieftină pentru proiecte majore. Companiile locale pot obţine finanţare la costuri mai reduse prin intermediul pieţei de capital, în special pentru proiecte mari precum cele ce ţin de infrastructură, energie sau alte investiţii pe termen lung. Mai multe detalii cu privire la oportunităţile şi provocările pe care le implică utilizarea instrumentelor financiare disponibile pe piaţa de capital, rolul pieţei respective în dezvoltarea economiei, dar şi noile competenţe deţinute de Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) în domeniul protecţiei consumatorilor financiari, vă propunem să aflaţi din interviul oferit de Dumitru Budianschi, preşedintele CNPF, în cadrul emisiunii „Indicator Economic” de la Radio Moldova.
– Cu ce se ocupă CNPF şi care sunt atribuţiile acestei instituţii?
– Mandatul CNPF se extinde pe două domenii: piaţa de capital şi protecţia consumatorilor financiari pe toate serviciile oferite de sectorul bancar, non-bancar, de asigurări, emitenţii de monedă electronică, sisteme de plăţi ş.a. Dacă e să ne referim la protecţia consumatorilor de servicii financiare, trebuie să precizez că acest domeniu a fost preluat de către CNPF, începând cu iulie 2023, atunci când o parte din segmentele de piaţă din mandatul Comisiei (creditarea nebancară şi sectorul de asigurări) au fost transferate la Banca Naţională a Moldovei. Protecţia consumatorilor de servicii financiare este un domeniu foarte important şi are un impact major asupra oricărui cetăţean din Republica Moldova. De la preluarea noilor atribuţii, CNPF a iniţiat crearea unui sistem sigur de protecţie a consumatorilor şi a încercat să facă faţă fluxului de petiţii recepţionate. Aceste petiţii, în mare parte, au fost generate de problemele pe creditare şi am avut situaţii în care cetăţenii s-au îndatorat foarte puternic cu costuri destul de mari, iar mulţi dintre ei nu au putut face faţă contractelor încheiate. În unele cazuri, contractele au fost cu depăşirea prevederilor legale, iar CNPF a intervenit, impunând furnizorii de servicii sau creditorii să regularizeze contractele în conformitate cu legea. Asta ar însemna că o parte din consumatori şi-au redus povara de achitare a contractelor. Legea privind contractele de credit pentru consumatori stipulează foarte clar câteva limite şi o sancţiune foarte drastică pentru cei care le încalcă, astfel că debitorul este în drept să achite doar corpul creditului. În prezent, acest gen de încălcări a devenit mai izolat, majoritatea creditorilor conformându-se cerinţelor legii, însă există alte modalităţi de a veni cu abuz asupra consumatorilor, prin clauze abuzive sau prin practici comerciale incorecte. În acest sens, CNPF a elaborat un pachet de modificare a cadrului legal, care a fost înaintat spre consultări Guvernului şi urmează să fie examinat de către Parlament, astfel încât să îmbunătăţim cadrul de reglementare a protecţiei consumatorilor financiari. Este important de menţionat că rolul de bază în protecţia consumatorilor financiari este de a preveni abuzurile. Prin activitatea Comisiei, se întreprind mai multe măsuri care au un caracter de prevenire, cum ar fi controalele din oficiu sau la agenţii economici, astfel încât să ne asigurăm că sunt respectate prevederile legale privind protecţia consumatorilor. Până în prezent, avem cele mai multe plângeri pe credite, pe asigurări, în special pe cuantumul de despăgubire, şi, mai nou, pe sistemele de plăţi.
Cel de-al doilea domeniu din mandatul CNPF – piaţa de capital – a avut câteva etape de dezvoltare, dar, per total, din cauza eforturilor insuficiente din partea actorilor implicaţi, nu a reuşit să obţină o dinamică pozitivă.
În Republica Moldova există investitori care ar dori să beneficieze de oportunităţile de a investi, banii câştigaţi de orice cetăţean e bine să fie investiţi în instrumente financiare, care să le aducă o dobândă. Instrumentele actuale de investiţii oferite, în special, de depozitele bancare şi valorile mobiliare de stat nu sunt suficient de atractive pe termen lung. Investitorii noştri nu au alte oportunităţi mari de a investi în instrumente financiare şi este de datoria noastră să dezvoltăm piaţa financiară, astfel încât cetăţenii ţării să se bucure de aceste oportunităţi. În cazul dat, piaţa de capital poate oferi instrumente suplimentare pentru ca agenţii economici să-şi asigure programele de finanţare a proiectelor de dezvoltare.
– De mai mult timp se discută despre instituirea unei pieţe interne pentru acumularea şi oferirea de pensii facultative. Care e situaţia cu aceste fonduri de pensii facultative?
– În Republica Moldova a existat un sistem prin care au fost oferite servicii de asigurări de viaţă. De asemenea, prin sistemul de asigurări au fost oferite şi pensii nestatale acordate de câteva companii de asigurări, din care una activează şi oferă servicii şi în prezent.
Fondurile de pensii facultative reprezintă un instrument de acumulare a resurselor pentru perioada de după pensionare. Actualmente, avem cadrul legal dezvoltat pentru Pilonul III şi Pilonul IV, ceea ce înseamnă că pot activa fonduri de pensii, în care persoanele investesc şi-şi creează un activ pentru a avea venituri după perioada de pensionare. Şi angajatorul poate veni cu o contribuţie la un fond privat de pensii, astfel încât angajatul să beneficieze de o plată suplimentară la pensie.
Trebuie de menţionat că plăţile în aceste fonduri sunt voluntare şi nu sunt obligatorii. Din această cauză există o oarecare constrângere în dezvoltarea entităţilor respective, fiindcă cetăţenii nu sunt familiarizaţi suficient de bine cu acest sector şi oportunităţile oferite de acesta. În ţara noastră lipseşte Pilonul II, care presupune acumularea unui fond de pensii într-un sistem privat, dar obligatoriu. Altfel spus, un angajat este obligat să depună o parte din venitul său într-un fond de pensii privat.
Din punctul meu de vedere, aceste mecanisme sunt necesare pentru Republica Moldova. Cunoaştem situaţia în care oamenii contribuie la sistemul de pensii de stat, dar, din nefericire, nu ajung să beneficieze de pensii. Fondurile private de pensii oferă posibilitatea de a participa la un plan de pensii, iar în caz de deces a beneficiarului, activele acumulate sunt preluate de către moştenitori. La ora actuală, CNPF se află la etapa de autorizare a unui solicitant pentru crearea unui fond de pensii de acest fel.
– Există condiţii de dezvoltare a unor astfel de fonduri în Republica Moldova? Cât de viabilă este această trecere de pe umerii statului către sistemul privat al sistemului de pensii?
– În primul rând, Pilonul I, pe care îl cunoaştem cu toţii, se bazează pe solidaritatea cetăţenilor şi contribuţiile efectuate de aceştia, iar statul are rolul de gestionare şi de echilibrare a deficitului acestuia. Fondul dat nu va dispărea, ci va continua să funcţioneze. Important este ca statul să se asigure că oamenii care ajung la pensie au surse de existenţă şi nu intră într-o situaţie disperată de sărăcie. Dezvoltarea fondurilor private de pensii este foarte importantă pentru a crea alternative sistemului de pensii administrat de stat, care este tot mai puţin sustenabil din cauza îmbătrânirii populaţiei şi a migraţiei.
– Explicaţi, vă rog, cum funcţionează Bursa de Valori a Moldovei şi cum poate fi dezvoltată activitatea acesteia?
– În prezent, Bursa de Valori a Moldovei (BVM) nu are un program de activitate continuu, dar funcţionează atunci când este anunţat programul de tranzacţii şi sunt ordine de vânzare-cumpărare a acţiunilor. Activitatea bursieră este divizată în două segmente: piaţa reglementată şi sistemul multilateral de tranzacţionare (MTF). Este necesar de menţionat că tranzacţiile pe piaţa secundară sunt puternic influenţate de tranzacţiile unice. Ca volum de tranzacţionare, pe piaţa reglementată în anul 2021 a fost consemnat un volum de 22,5 milioane lei, în anul 2022 – de 391 mil. lei, iar în 2023 – de 23,5 mil. lei. Cifrele respective denotă că piaţa reglementată este una foarte mică, pe aceasta fiind tranzacţionate acţiunile emise de câteva companii, care preponderent sunt bănci.
Pe segmentul MTF, lucrurile sunt şi mai proaste. În anul 2021, în cadrul acestui sistem a fost tranzacţionat un volum de 11,6 milioane lei, în 2022 – de 12,9 mil. lei, iar în 2023 – de 8,5 mil. lei, ceea ce este foarte puţin.
În acelaşi timp, în afara pieţei reglementate şi MTF au fost tranzacţionate acţiuni în anul 2021 în sumă de 2 mlrd. lei, în 2022 – de 190 mil. lei, iar în 2023 – de 1,5 mlrd. lei. Cifrele date atestă o instabilitate pe piaţă, situaţie care este puternic influenţată de modificările operate în cadrul unor companii de interes public şi care au un impact major pe piaţa Republicii Moldova.
– Cum se explică această acalmie pe piaţa bursieră?
– Există o multitudine de condiţii. Să începem cu analiza ofertei şi cererii pe piaţă. În prezent, sistemul financiar este dominat de creditarea bancară. Pe perioadă mai lungă de timp, întregul sistem financiar a fost cumva educat şi îndreptat spre sistemul bancar. Astfel, dacă o întreprindere decide să vină pe piaţa de capital, o poate face prin două modalităţi: prin emisiune publică de acţiuni sau prin emisiune de obligaţiuni. Emisiunea de acţiuni reprezintă un proces mai complicat, care, practic, nu a existat în Republica Moldova. Avem doar câteva companii care au anunţat oferte publice de emisiune de acţiuni, însă acestea participă pe alte burse prin intermediul companiilor-mamă sau altor vehicule financiare. Este un mecanism puţin aplicat, din diferite motive. Pe de o parte, trebuie să ai companii transparente cu activităţi în care publicul are încredere, pe de altă parte, trebuie să ai şi un sistem financiar, care să poată acoperi necesitatea de finanţare. Este o primă condiţie în care oferta nu apare şi în discuţie cu companiile, unele din ele argumentează că nu există ofertă din partea investitorilor şi cerere pentru aceste instrumente. Analiza efectuată în procesul de elaborare a Strategiei de dezvoltare a pieţei de capital sugerează că Republica Moldova, totuşi, ar avea investitori, chiar dacă nu e vorba de un segment foarte mare. O problemă ar fi lipsa educaţiei financiare atât a investitorului, cât şi a emitenţilor privind instrumentele financiare existente pe piaţa de capital, cum sunt obligaţiunile şi emisiunile publice de acţiuni. De regulă, în toată lumea piaţa de capital este dominată de instrumentele ce ţin de titlurile de datorie, adică de obligaţiuni corporative.
Un pas important pentru dezvoltarea pieţei de capital ar fi educaţia investitorilor, care să ia în calcul această piaţă şi instrumentele financiare oferite de ea. La fel de necesar este de a pune toate sistemele de finanţare a afacerilor în acelaşi cadru de susţinere din partea statului. În prezent, statul oferă subvenţionare a dobânzii la creditele bancare, dar nu susţine nici într-un fel emitentul care doreşte să se împrumute de pe piaţa de capital. De asemenea, sistemul de consultanţă şi programele de suport a businessului nu facilitează dezvoltarea pieţei de capital.
Un alt factor important îl constituie necesitatea de modernizare a platformei de tranzacţionare.
– Ce puteţi spune despre colaborarea cu Bursa de Valori de la Bucureşti? Venirea acesteia ar stimula tranzacţiile bursiere în Republica Moldova?
– Am avut discuţii productive cu conducerea Bursei de Valori din Bucureşti, care are o dinamică bună şi este dispusă să vină în Republica Moldova. Pentru ţara noastră ar fi un pas foarte important, care ar aduce multe beneficii şi ar contribui la impulsionarea activităţii bursiere. Este în interesul ţării noastre să faciliteze la maxim venirea acesteia în calitate de fondator la formarea unei Burse de Valori din Republica Moldova.
– Ce alte provocări există în dezvoltarea pieţei de capital autohtone?
– Un element important al infrastructurii pieţei de capital sunt societăţile de investiţii. La ora actuală, pe piaţa de capital locală activează 7 societăţi de investiţii bancare şi 5 societăţi de investiţi nebancare. Cele bancare sunt puţin mai active, iar din cele nebancare doar una este mai activă. Cu părere de rău, aceste societăţi de investiţii nu dispun de o viziune activă de dezvoltare a pieţei de capital, ci sunt mai curând cu o viziune de consumatori a ceea ce se creează pe piaţă de alţii. De exemplu, membrii Bursei de Valori din Bucureşti sunt foarte proactivi şi au contribuit mult la comunicarea cu publicul şi la educaţia financiară a populaţiei.
Totuşi, cel mai important element îl reprezintă încrederea în piaţă. Cu părere de rău, procesul de privatizare din Republica Moldova a lăsat urme nefaste pe partea de încredere în piaţa de capital. Urmare a privatizării, avem aproximativ 2 milioane de cetăţeni care nu ştiu că sunt acţionari la o societate pe acţiuni, o bună parte din aceştia, prin diferite forme, au fost delapidaţi, iar alţii s-au lăsat dezinteresaţi, pentru că valoarea acţiunilor era foarte mică. Ne-am propus, în baza înscrierilor vechi, să restabilim aceste registre ale acţionarilor şi să încurajăm foştii acţionari ai societăţilor pe acţiuni să solicite revendicarea plăţilor din Fondul de compensare a investitorilor, administrat de CNPF.
O pondere mai mare a pieţei de capital ar aduce avantaje pentru proiectele de finanţare prin surse mai ieftine în comparaţie cu sectorul bancar, iar afacerile ar deveni mai transparente şi ar creşte reputaţia de business. Cu cât mai mare este încrederea consumatorilor şi investitorilor în agenţii economici, cu atât costurile financiare şi de tranzacţionare devin mai mici. Sunt sigur că, odată cu aprobarea Strategiei de dezvoltare a pieţei de capital, în următorii 5-6 ani piaţa de capital autohtonă va avea o dinamică pozitivă şi va deveni un instrument util pentru creşterea economică.
– Vă mulţumim pentru interviu!
