Interviu oferit ziarului Capital Market de Dinu Armaşu, director executiv al Confederaţiei Naţionale a Patronatelor din Moldova.
– Mai întâi de toate, domnule Armaşu, vreau să vă întreb cum vă regăsiţi în noua funcţie de director executiv la Confederaţia Naţională a Patronatelor din Moldova (CNPM)? Ce v-a determinat să părăsiţi Asociaţia Investitorilor Străini (AIS) din R. Moldova şi să vă implicaţi în promovarea intereselor businessmenilor autohtoni?
– Invitaţia de a mă alătura echipei CNPM a fost lansată de ceva timp, însă în situaţia de continuă instabilitate politică din ultimii ani, dar şi lipsa unei linii sustenabile a transferului conducerii Asociaţiei Investitorilor Străini, la crearea şi dezvoltarea căreia am participat de la bun început, nu îmi permiteau să o onorez. Odată cu alegerea unui nou Preşedinte al Asociaţiei, acum aproape doi ani şi a păstrării spiritului organizaţiei în această ultimă perioadă, dar şi a dezvoltării altor activităţi specifice, am căpătat sentimentul că ea este „pe mâini bune”. Totuşi, unsprezece ani de aflare la acelaşi loc de muncă cred că este un termen mult prea mare. Mă bucur că decizia mea a fost apreciată pozitiv de către colegii din CNPM, dar şi aprobată de către Consiliul de Conducere, cu membrii căruia am activat cot la cot încă din 2006, fiind şi eu, în vechea mea postură, unul dintre ei.
Nu sunt de acord cu afirmaţia că m-am detaşat de promovarea intereselor investitorilor străini în favoarea celor autohtoni. Dimpotrivă, consider companiile membre ale AIS, în primul rând, parte a comunităţii autohtone de business, poate chiar cea mai proeminentă, care împărtăşesc aceleaşi provocări ca şi cele cu capital local. Asociaţia Investitorilor Străini este şi ea, la rândul său, membru al CNPM.
– Câţi membri întruneşte CNPM şi ce domenii reprezintă aceştia? Ce fel de servicii acordă CNPM comunităţii de afaceri din R. Moldova şi în ce constă sprijinul oferit patronilor în aceste momente dificile de instabilitate economică?
– La moment, CNPM are ca membri direcţi cinci întreprinderi şi zece membri colectivi, adică alte federaţii şi asociaţii de business ramurale, ce reprezintă diferite domenii ale economiei naţionale precum: industrie, construcţii, agricultură, producători de zahăr, comerţ, transportatori, drumari ş. a., mai multe detalii despre care puteţi să aflaţi pe site-ul nostru www.cnpm.md. De aproape 20 de ani CNPM apără interesele patronilor (a întreprinderilor) şi îi reprezintă în relaţiile cu ceilalţi doi parteneri sociali: Guvernul şi sindicatele. Activităţile practice constau în promovarea politicilor Statului favorabile membrilor săi, implicit, şi întregii comunităţi a oamenilor de afaceri. Pe lângă faptul că CNPM are rolul de a oferi opiniile sale pe marginea tuturor politicilor de ordin social-economic elaborate de autorităţi, la fel, are şi dreptul de a pune în discuţii cu factorii de decizie oricare chestiune de actualitate la care cei de mai sus trebuie să răspundă. CNPM participă la un număr impunător de platforme de dialog cu autorităţile, care le oferă, la rândul său, pentru membrii săi în încercarea de a găsi soluţii pentru cele mai importante probleme de ordin social şi economic.
– În opinia Dvs., care sunt cele mai mari constrângeri ce stau în calea investiţiilor străine în R. Moldova? Dar cele ce stau în calea bunei funcţionări a mediului de afaceri local?
– Nu este o noutate că toate ţările din regiunea noastră duc o luptă aprinsă pentru atragerea investiţiilor străine directe – ţin să precizez că acestea sunt investiţiile efectuate de sectorul privat. Moldova, însă, pierde această luptă cu desăvârşire. Pe lângă factori de natură obiectivi, gen piaţă şi putere de cumpărare mică, lipsa de resurse naturale, infrastructură slab dezvoltată şi climatul de afaceri este redus în competitivitate. Constrângeri sunt multe, mari şi mici – de ordin general şi sectorial, numeroase studii şi recomandări au fost publicate şi nu vreau să mă opresc la ele, însă, probabil, cea mai mare problemă e că autorităţile noastre nu le abordează în mod serios, or acestea ar putea fi soluţionate doar în cadrul unui dialog eficient între autorităţi şi mediul de afaceri. În opinia mea, în ultimii ani, acest dialog este unul pur formal şi sporadic.
– Odată cu apropierea de Uniunea Europeană, ce schimbări ne aşteaptă pe piaţa muncii din R. Moldova?
– Nu cred că schimbările de pe piaţa muncii din ţara noastră ţin de gradul de apropiere de UE. Ele au început să se producă cu mult timp înainte – nu am în vedere nimic altceva decât plecarea masivă a populaţiei apte de muncă şi a tineretului peste hotare, schimbarea dramatică a raportului între contribuabili şi beneficiarii de prestaţii sociale. Acest raport între cei angajaţi şi pensionari este azi în jur de 1 la 1, iar deficitul bugetului asigurărilor sociale este în creştere de la an la an pe parcursul ultimilor 6-7 ani, fiind acoperit de transferuri de la bugetul de stat.
– Mediul de afaceri este pregătit să facă faţă acestor noi provocări? În acest sens, ce propuneri de modificare a Codului Muncii au patronatele?
– Dacă mă întrebaţi dacă ar fi gata mediul de afaceri să contribuie suplimentar la acoperirea acestui deficit în creştere, atunci răspunsul meu este ferm – nu. Şi aşa în ultimii ani patronii au trebuit să facă faţă unor cerinţe suplimentare prin care o parte din acest deficit s-a pus pe umerii lor direct. Am în vedere cheltuielile legate de plata incapacităţii temporare în muncă (deja pe o durată de 5 zile), mai nou – a concediilor de paternitate (2 săptămâni), eliminarea tuturor facilităţilor la crearea noilor locuri de muncă, majorarea contribuţiilor de asigurări în medicină ş. a. În acelaşi timp, legislaţia muncii lipsindu-i, practic, de flexibilitate.
Propunerile Confederaţiei pentru modificarea Codului muncii, care conţine multiple reminiscenţe ale legislaţiei muncii sovietice, au fost elaborate şi definitivate de mai mulţi ani şi vizează un mai mare nivel de flexibilitate în ceea ce priveşte angajarea, concedierea, concediile, perioadele de probă, drepturile organelor sindicale ş.a. O parte din ele au fost negociate cu partenerii sociali: sindicatele şi Guvernul şi la care s-a ajuns la un consens deja de aproape 3 ani, însă nici până acum nu au fost aprobate de Guvern.
– Ce stimulente propuneţi pentru încurajarea mediului de afaceri din ţară, în situaţia în care băncile au majorat ratele de creditare şi refuză să ofere împrumuturi sectorului real al economiei şi, în special, agricultorilor?
– Recent, CNPM a transmis public o invitaţie către factorii de decizie să participe la discuţii în încercarea de a găsi soluţii viabile pentru a stopa declinul activităţilor economice şi a le relansa. A fost organizată şi o masă rotundă în acest sens pe data de 27 februarie. Spre regret, ţin să constat că nu s-au atins obiectivele acesteia: de a formula şi a agrea un set de măsuri sustenabile. Pe de o parte, comunitatea de afaceri nu-şi poate stăpâni emoţiile, având tot dreptul de fapt, în situaţia în care nu este vinovată de situaţia creată şi trebuie să suporte toate consecinţele. Pe de altă parte, comunitatea bancară susţine că este gata să discute cu fiecare client în parte pentru a evita blocaje şi falimente ale clienţilor. Banca Naţională promite să facă faţă situaţiei pentru a menţine o rată de schimb adecvată, iar ministerele-cheie, cel de Finanţe şi Economie, au trimis reprezentanţi-observatori. Oricum, unele propuneri au fost enunţate şi pot fi susţinute, cred, de către toţi. Printre acestea se numără: stimularea creşterii economice prin demararea proiectelor de dezvoltare a infrastructurii, majorarea subvenţiilor în agricultură, reducerea poverii administrative şi de conformare, oferirea de stimulente de creare a noilor locuri de muncă, inclusiv de ordin fiscal etc.
– Acum o lună, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova a propus reducerea cotei TVA de la 20% până la 5% la produsele alimentare şi alte produse de primă necesitate. Care e poziţia CNPM faţă de această propunere? În ce condiţii poate fi acceptată revendicarea dată de către guvernanţi, în situaţia în care presupune scăderea veniturilor din TVA?
– Există o practică destul de larg aplicată în ţările UE, în care cotele TVA la diferite produse alimentare este una redusă. Şi noi avem în Republica Moldova o cotă redusă la TVA de 8% aplicată produselor social importante: pâine, lapte, zahăr etc. Dacă această reducere a cotei TVA s-ar efectua simultan cu alte acţiuni şi politici menite să elimine contrabanda de pe piaţă sau de aliniere a sistemului de administrare a TVA la directivele UE, probabil că s-ar putea obţine un efect de stimulare a consumului fără a afecta prea mult acumulările la bugetul de stat şi fără a dăuna exportatorilor.
– Care sunt aşteptările CNPM pentru anul 2015?
– Insist a spune că este esenţial să fie stabilit un dialog eficient între factorii de decizie şi oamenii de afaceri. Fără acest element de bază nu pot să-mi fac prea mari aşteptări de la 2015, care are toate premisele de a fi unul din cei mai grei din ultimii 10 ani. Fără demararea unor reforme cardinale, nu cred că putem stopa exodul populaţiei şi dezvolta economia în ansamblu. Există şi riscul ca intrând iarăşi în campanie electorală pentru alegerile locale, acţiunile populiste să fie în prim plan, în defavoarea celor de reforme fundamentale. Modul în care va fi discutată şi aprobată politica bugetar-fiscală pentru anul 2015, va arăta care direcţie a fost aleasă.
– Vă mulţumesc pentru interviu.
A discutat Lilia Alcază
