Experţii Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) recomandă societăţilor pe acţiuni din Republica Moldova să implementeze principiile de guvernare corporativă, pentru a evita multiplele probleme din cauza managementului defectuos. Companiile private sunt dispuse să utilizeze aceste principii, fiind restrânse şi de cerinţele investitorilor, cele de stat însă ezită să facă acest lucru.
OCDE este o organizaţie internaţională care oferă un cadru de cooperare la nivel interguvernamental pentru a face posibilă evaluarea politicilor publice şi compararea progreselor înregistrate, stabilirea problemelor comune pentru a răspunde provocărilor economice sau de altă natură, precum şi identificarea practicilor bune în vederea îmbunătăţirii politicilor promovate la nivel intern şi cel internaţional.
De mai bine de 50 de ani, prin rolul său global în promovarea dezvoltării sustenabile, OCDE culege date, monitorizează trenduri, cercetează influenţele economice şi prognozează modele de dezvoltare economică. OCDE asigură activitatea a peste 250 de comitete şi grupuri de lucru şi depune eforturi pentru a ajuta guvernele să valorifice oportunităţile globalizării în direcţia creşterii prosperităţii prin guvernare efectivă, creştere economică, comerţ şi investiţii, stabilitate economică, tehnologie şi cooperare în scopul dezvoltării. Expertiza recunoscută la nivel mondial şi includerea acesteia în sistemul de funcţionare a economiei mondiale certifică valabilitatea şi valoarea activităţii organizaţiei.
Membrii OCDE reprezintă 34 de state cu economie de piaţă dezvoltate, care deţin peste 70 la sută din producţia şi comerţul global şi 90 la sută din nivelul mondial al investiţiilor străine directe. Aderarea la “clubul” statelor democratice – OCDE este o dovadă de încredere în economia statelor ca economie dezvoltată, de top. În prezent intenţia de aderare la OCDE este un obiectiv strategic inclus în programul de guvernare a unor state candidate la statutul de membru şi implică îndeplinirea următoarelor criterii de aderare: existenţa unei economii de piaţă şi a unei democraţii funcţionale; dimensiunea şi importanţa economică a statului candidat; principiul beneficiului reciproc pentru OCDE şi statul candidat, beneficiu rezultat din aderarea acestuia la organizaţie; consideraţii globale, referitoare la asigurarea echilibrului geografic între membrii organizaţiei.
Decizia de aderare deschide oportunităţi de investiţii pentru statele membre. Printre principalele beneficii urmare aderării la OCDE sunt:
– recunoaşterea implicită, la nivel global, a statutului de economie de piaţă funcţională şi democraţie consolidată, cu impact asupra ratingului de ţară şi atragerii investiţiilor străine;
– accesul la informaţiile necesare în domeniile prioritare precum sunt cadrul de guvernare, reforma legislativă, anti-corupţia, politica fiscală, infrastructura de transport, agricultura, educaţia etc.;
– accesul la instrumentele şi centrele de decizie economică ale OCDE şi posibilitatea de a contribui la guvernarea economică globală;
– asistenţa necesară în materie de politici publice din partea membrilor OCDE prin realizarea periodică de evaluări ale politicilor în domenii specifice şi emiterea recomandărilor privind îmbunătăţirea acestora;
– imaginea favorabilă a statului membru atât faţă de marile economii ale lumii precum SUA, China, Japonia etc. cât şi faţă de statele din regiune.
“Deşi Republica Moldova nu este membru OCDE, această organizaţie oferă şi altor state posibilităţi de cooperare în cadrul diferitor grupuri de lucru constituite în cadrul structurilor OCDE. Colaborarea CNPF în cadrul grupului de lucru pe dimensiunea euroasiatică este o primă experienţă şi va contribui la dezvoltarea politicilor în vederea implementării principiilor de guvernare corporativă. CNPF este interesată să participe la schimbul de idei pe domenii de interes prioritare precum este dezvoltarea pieţei de capital şi să-şi evalueze permanent rezultatele aplicării acestor politici în Republica Moldova. Implementarea recomandărilor oferite în urma evaluărilor şi comunicarea privind bunele practici va contribui şi la creşterea nivelului profesional al specialiştilor CNPF în elaborarea şi aplicarea politicilor în domeniu”, a comunicat Aurica Doina, membru al Consiliului de administraţie al CNPF.
În continuare Doina a menţionat că “Organizarea de comun cu reprezentanţii OCDE şi desfăşurarea la Chişinău a reuniunii grupului de lucru pe dimensiunea euroasiatică a reuşit să reunească specialişti cu experienţă de pe pieţele de capital de nivel internaţional, reprezentanţi ai autorităţilor publice naţionale şi ai participanţilor profesionişti în domeniul valorilor mobiliare şi să creeze o platformă activă de discuţii privind principiile de guvernare corporativă şi aplicarea practică a acestora. În cadrul discuţiilor au fost identificate mai multe probleme, inclusiv restabilirea încrederii în piaţa de capital prin îmbunătăţirea mecanismelor care o fac să funcţioneze. Rămâne prioritară şi promovarea soluţiilor pentru îmbunătăţirea şi consolidarea politicilor fiscale naţionale în vederea dezvoltării pieţei de capital”.
Despre necesitatea şi modul de aplicare a principiilor de guvernare corporativă, dar şi despre impactul lor asupra pieţei de capital s-a discutat la o conferinţă internaţională, desfăşurată la Chişinău, la începutul lunii iunie curent. Experţii internaţionali au remarcat că situaţia care există pe piaţa de capital în R. Moldova nu este unică, mai curând ea caracterizează ţările euroasiatice şi de aceea, OECD şi-a localizat atenţia asupra lor.
Daniel Blume, expert în politici OECD a spus: „În procesul de guvernare corporativă trebuie să se pună accentul pe transparenţa companiilor, să fie oferite condiţii egale pentru acţionarii majoritari şi pentru cei minoritari, acest lucru va ajuta la îmbunătăţirea performanţei şi la creşterea economică. Pentru R. Moldova facem recomandări care includ îmbunătăţirea transparenţei, condiţiilor în care se iau deciziile în consiliul de directori şi a strategiilor de piaţă, aşa încât investitorii să se asigure că vor obţine rezultate bune la companii”.
Prezent la eveniment, preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă a explicat că piaţa de capital din RM se confruntă cu o mare provocare: cum să fie protejaţi atât acţionarii minoritari cât şi majoritari ai societăţilor pe acţiuni. „În urma procesului de privatizare s-a creat situaţia în care avem societăţi pe acţiuni cu o concentrare a pachetelor de acţiuni de 90% deţinute de o persoană sau un grup afiliat de persoane, iar restul 10% sunt dispersate la un număr impunător de acţionari. Astfel, avem în jur de 170 mii acţionari minoritari. Este dificil să iei decizii la nivel politic, de aceea a devenit necesar să se adopte şi să se implementeze anume măsuri şi principii de guvernare corporativă”, a spus Ioniţă. El a accentuat, de asemenea, că doar 10% dintre companiile care raportează la CNPF, achită dividende acţionarilor. În acelaşi timp, este dificil să se stabilească valoarea reală ale unei acţiuni astfel încât orice mecanism folosit la stabilirea preţului acestor acţiuni să fie unul echitabil. Sunt stabilite reglementări preţului cu scopul oferirii posibilităţii de primire a contravalorii acţiunilor de către acţionarii minoritari, în cazul retragerii lor din componenţa acţionarilor societăţii, a afirmat Ioniţă.
De cealaltă parte, preşedintele Bursei de Valori, Cornel Dodu, susţine că rolul statului în procesul de guvernare corporativă este destul de mare, însă statul trebuie să ţină cont de necesităţile mediului de afaceri. Deşi Legea privind societăţile pe acţiuni obligă acţionarii majoritari să cumpere acţiunile celor minoritari, în opinia lui Dodu, dacă acţionarul majoritar nu va dori acest lucru, el va găsi modalităţi să se eschiveze. „Aici trebuie să intervină statul, obligând companiile la mai multă transparenţă, utilizând principiile de guvernare corporativă. Neachitarea dividendelor este cauzată de nedorinţa de a plăti impozite. Societăţile pe acţiuni, ca să evite impozitarea şi achitarea dividendelor, direcţionează capitalul în materie primă şi producţie, obţinând astfel o amortizare mare. Respectiv, arată că nu dispun de surse pentru a plăti dividende”, explică preşedintele Bursei de Valori. Totodată, Cornel Dodu susţine că e necesar de creat condiţii pentru ca societăţile pe acţiuni să fie în listing şi să se coteze la Bursă.
Actualmente, potrivit Codului fiscal, societăţile pe acţiuni care achită dividende acţionarilor au obligaţia de a reţine şi achita la buget un impozit în mărime de 6% din dividende, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, cu excepţia celor aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008-2011 inclusiv. În cazul achitării dividendelor, inclusiv sub formă de acţiuni sau cote-părţi, aferente profitului nerepartizat obţinut în perioadele fiscale 2008 – 2011 inclusiv, societăţile pe acţiuni au obligaţia de a reţine şi achita la buget un impozit în mărime de 15% din dividend. Prevederile menţionate se aplică şi în cazul dividendelor achitate prealabil pe parcursul perioadei fiscale.
Impulsionarea fluxului investiţiilor directe în economia ţării poate fi generată prin mecanisme şi pârghii fiscale eficiente. O politică fiscală echilibrată oferă posibilitatea agenţilor economici să-şi dezvolte afacerile, să-şi mărească numărul de locuri de muncă, contribuind indirect la suplinirea bugetului consolidat. Pentru soluţionarea problemelor ce se referă la aplicarea politicii fiscale pe piaţa valorilor mobiliare, inclusiv aferente dividendelor, CNPF a elaborat şi a înaintat Ministerului Finanţelor un proiect de lege. Întru asigurarea creşterii atractivităţii investirii în valori mobiliare, precum şi circulaţiei acestora pe o piaţă reglementată, în proiect se propune ca dividendele achitate de societăţile pe acţiuni să fie incluse în surse de venit neimpozabile. De asemenea, pentru a asigura noi surse alternative de finanţare a agenţilor economici şi dezvoltării pieţei de capital prin diversificarea instrumentelor financiare se propune completarea Codului Fiscal cu prevederi ce califică dobânzile aferente obligaţiunilor emise de către societăţile pe acţiuni, autorităţile publice centrale şi locale ca surse de venit neimpozabile, iar societăţile pe acţiuni a căror valori mobiliare sunt înscrise în listing să fie scutite de plata impozitului.
Conform prevederilor art. 18 din Codul fiscal, în sursele de venit impozabile se include şi creşterea de capital (ca rezultat al vânzării/cumpărării, inclusiv pe piaţa bursieră, a acţiunilor emise de societăţile pe acţiuni). Întru aplicarea prevederilor articolului 90 din Codul fiscal, participanţii profesionişti la piaţa valorilor mobiliare reţin în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din valoarea tranzacţiei efectuate cu valorile mobiliare în folosul persoanei fizice, fără a se cunoaşte la momentul efectuării tranzacţiei dacă a fost înregistrată o creştere de capital sau nu. După cum se cunoaşte, majoritatea cetăţenilor din Republica Moldova au devenit acţionari ai societăţilor pe acţiuni ca rezultat al investirii bonurilor patrimoniale în cadrul procesului de privatizare. Din analiza statisticii pieţei bursiere, cât şi extrabursiere, se relevă că vânzarea acţiunilor de către deţinători, în majoritatea cazurilor, se efectuează la preţuri mai mici decât valoarea lor nominală sau de procurare, respectiv în aceste cazuri nu se atestă o creştere de capital. Totodată, participanţii profesionişti la piaţa valorilor mobiliare sunt obligaţi să reţină, în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 7% din valoarea tranzacţiei. Conform argumentelor prenotate, se propune examinarea oportunităţii introducerii în Codul fiscal a prevederilor ce vizează facilităţi fiscale pentru investiţii. Astfel, se propun prevederi ce se referă la exonerarea de la reţinerea prealabilă din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obţinute sub formă de creştere de capital.
Bistra Boeva, expert în guvernare corporativă, a menţionat că şi Bulgaria s-a confruntat cu astfel de probleme, care şi-au găsit rezolvare rapidă atunci când s-a renunţat la impozitarea dividendelor. Mai mult decât atât, piaţa bulgară de capital a avut o deschidere imediată şi a devenit mult mai transparentă, deoarece s-a egalat la 10% mărimea impozitului pe venit pentru persoanele fizice şi juridice.
În acelaşi context, Konstantin Saroyan reprezentantul Bursei de valori din Armenia NASDAQ OMX a menţionat că societăţile pe acţiuni din Armenia sunt obligate să anunţe dividendele o dată la 3 ani şi nu sunt impozitate.
Potrivit experţilor OECD, pieţele de capital din ţările euroasiatice stagnează în dezvoltare din cauza capitalizării insuficiente. Deşi au înregistrat o creştere de 10% în anul trecut, ele au nevoie de acces la finanţare, majorări de capital şi îmbunătăţire a managamentului în companii.
Bistra Boeva susţine că, totuşi, cel mai important detaliu la implementarea principiilor de guvernare corporativă este specificul de dezvoltare a pieţelor naţionale. „Relaţiile dintre acţionari şi reglementările care sunt prevăzute inclusiv prin actul de guvernare corporativ este important, dar cu o singură condiţie – să nu se încalce specificul de dezvoltare a pieţelor naţionale. Zona euroasiatică, în special, are o concentraţie de societăţi pe acţiuni care necesită anumite reglementări obligatorii”, a spus Boeva.
Ofiţerul de operaţiuni de guvernare corporativă OECD, Merima Zupcevic Buzadzic, a menţionat că în Bosnia, spre exemplu, piaţa de capital se dezvoltă lent, în mare măsură din cauza că 90% dintre societăţile pe acţiuni sunt cu cotă de stat. Ea a concretizat că acţionarii minoritari din această ţară sunt constrânşi în decizii, deoarece nu există o bază legală de protecţie a drepturilor acestora.
Cele mai importante recomandări ale OECD privind implementarea şi aplicarea principiilor de guvernare corporativă se referă la consolidarea rolului instituţiilor de reglementare, respectarea drepturilor tuturor acţionarilor, crearea condiţiilor favorabile pentru ca companiile să fie incluse în listare la bursa de valori, atragerea capitalului şi formarea lichidităţilor pentru o mai bună dezvoltare a societăţilor pe acţiuni, dezvoltarea obligaţiunilor corporative şi instruirea participanţilor.
Menţionăm că în Republica Moldova sunt înregistrate circa 3 mii societăţi pe acţiuni, mai puţin de jumătate dintre ele fiind viabile. Respectiv, aproape 700 ar reprezenta aderenţii potenţiali la actul de guvernare corporativă, aşa cum prevede art. 2 al Legii privind societăţile pe acţiuni. Articolul respectiv desemnează societăţile care dispun de un capital minim de 500 mii lei şi sunt gestionate de 50 şi mai mulţi acţionari, precum şi cele de interes public.
Codul de guvernare corporativă, aprobat de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) în 2007, este, la moment, unicul document de acest fel şi se bazează pe principiile OECD. Cele mai importante prevederi definite de această organizaţie se referă la drepturile acţionarilor în materie de guvernare corporativă şi anume – dreptul de a participa şi de a vota în cadrul adunării generale a acţionarilor, dreptul de a obţine informaţii relevante şi suficiente cu privire la întreprindere în timp şi în mod regulat, dreptul de a alege şi de a revoca membrii Consiliului de administraţie şi aprobarea tranzacţiilor extraordinare. Implementarea cu succes a principiilor de guvernare corporativă depinde în mare măsură şi de interesul acţionarului minoritar. Acesta trebuie să fie primul interesat de cunoaşterea, promovarea şi realizarea acestora.
Lilia Platon
