Guvernul a aprobat în şedinţa din săptămâna trecută raportul privind executarea bugetului public naţional pe prima jumătate a acestui an.
Examinarea acestui raport este, de fapt, o procedură de rutină, pe care în trecut unele guverne au neglijat-o. Ceea ce, probabil, impresionează, este deficitul bugetar extrem de mic, de 101,5 milioane de lei, ceea ce reprezintă 0,07 la sută în raport cu Produsul Intern Brut (PIB). Pentru anul 2017 a fost preconizat un deficit al bugetului public naţional de peste 4,2 miliarde de lei sau 3 la sută din PIB.
“Comparativ cu perioada similară a anului 2016, deficitul bugetar a fost mai mic cu 579,0 milioane de lei, în special din contul acumulării mai rapide a veniturilor bugetare, comparativ cu ritmul de creştere a cheltuielilor bugetare”, constată Ministerul Finanţelor.
Potrivit raportului, veniturile la bugetul public naţional au crescut cu 18,5 la sută, în timp ce cheltuielile s-au majorat cu 13,3%. Diferenţa dintre creşterea veniturilor şi cea a cheltuielilor depăşeşte peste un miliard de lei. Pe cele patru componente ale bugetului public naţional situaţia însă este cu totul diferită. Astfel, dacă bugetele locale au înregistrat un proficit sau excedent de resurse de 433 milioane de lei, bugetul Asigurărilor Sociale de Stat – de 281 milioane de lei, Fondurile Asigurării obligatorii de asistenţă medicală – 130,7 milioane de lei, apoi bugetul de stat a intrat în a doua jumătate de an cu un deficit de 946,3 milioane de lei. Este adevărat că la acelaşi buget al asigurărilor sociale de stat au fost transferate de la bugetul de stat peste 3,4 miliarde de lei, iar la bugetele locale – 4,45 miliarde de lei.
Raportul relevă că la finele lunii iunie 2017, soldurile mijloacelor băneşti în conturile bugetului public naţional, comparativ cu începutul anului, s-au majorat cu 1 miliard 375,5 milioane lei şi au constituit 6,15 miliarde de lei, inclusiv 1 miliard 52,2 milioane lei – la proiecte finanţate din surse externe.
Datoriile cu termen de achitare expirat (arieratele interne) ale bugetului public naţional la situaţia din 30 iunie 2017 au constituit 60,0 milioane de lei. În comparaţie cu situaţia din 1 ianuarie 2017, acestea s-au micşorat cu 38,7 milioane de lei sau cu 39,2 la sută.
Economia moldovenească încheia anul 2002 cu un excedent bugetar de 0,5 la sută faţă de PIB, după ce în anul anterior cheltuielile au fost egale cu veniturile.
Au urmat mai mulţi ani în care deficitul a oscilat între 0,3 şi 1,9 la sută din PIB. Un indicator comparabil cu cele obţinute de multe ţări ale Uniunii Europene. Şi asta în condiţiile în care Guvernul nu avea acord cu Fondul Monetar Internaţional şi în aceste condiţii nu putea spera nici la sprijin financiar internaţional.
Datoria publică externă şi garantată de Guvern s-a redus, în numai opt ani, de la 64,5 la sută faţă de Produsul Intern Brut până la 23 la sută.
Apoi a venit criza economică. Deja în 2009 se vorbea despre un posibil deficit bugetar de până la 6 la sută. Doar printr-o politică de maximă austeritate s-a evitat intrarea în incapacitate de plată şi acumulări masive de datorii la salarii şi nu numai, deşi în fine deficitul a depăşit un deficit, până atunci greu de imaginat, dar şi mai dificil de suportat, de peste 3,8 miliarde de lei. În următorii patru ani prin aceeaşi politică de austeritate, dar şi o administrare fiscală mai bună, deficitul a fost sub 2 miliarde, în 2015, însă a urcat din nou la 2,7 miliarde lei.
Deficitul de 101 milioane de lei în prima jumătate de an, care puţin probabil că va creşte considerabil în ultimele şase luni ale anului, este cu adevărat nesperat.
“Semnele de revigorare economică înregistrate în anul 2016 continuă să se manifeste şi în prima jumătate a anului curent: producţia industrială şi comerţul exterior revin pe un trend ascendent, sunt în creştere transferurile de peste hotare şi consumul gospodăriilor casnice, veniturile şi cheltuielile bugetare, salariul în termeni reali”, menţionează Ministerul Finanţelor. Totuşi, adaugă acesta “activitatea investiţională este deocamdată pasivă, se atestă aprecierea monedei naţionale şi intensificarea procesului inflaţionist. Vulnerabilitatea faţă de factorii externi rămâne actuală”.
Potrivit documentului prezentat de ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, în şedinţă de Guvern, la bugetul public naţional au fost acumulate, în primul semestru, venituri de 24 miliarde 909,2 milioane de lei, cu 3,88 miliarde mai mult decât în aceeaşi perioadă a anului precedent. La bugetul de stat veniturile s-au majorat cu peste 2,8 miliarde de lei, la bugetul asigurărilor sociale de stat – cu 1,21 miliarde de lei, la fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală – cu 353,6 milioane de lei şi la bugetele locale – cu 511,3 milioane de lei.
Cota veniturilor bugetului public naţional în structura PIB a crescut cu 1,9 puncte procentuale – de la 15,5 la sută în primul semestru 2016 până la 17,4 la sută în primele şase luni ale acestui an.
Au crescut veniturile la buget, dar s-au majorat şi datoriile la plata taxelor şi impozitelor cu 280 milioane de lei, până la 1 miliard 449,2 milioane de lei.
Cheltuielile bugetului public naţional au fost în primul semestru de 25 miliarde 10,7 milioane de lei, cu peste 3,3 miliarde peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Cheltuielile bugetului de stat au crescut cu 10,6 la sută, bugetului asigurărilor sociale de stat – cu 17,3 la sută, fondurilor de asigurări medicale obligatorii – cu 30 la sută, iar cheltuielile de la bugetele locale – cu 15,2 la sută.
Din suma totală a veniturilor bugetului public naţional, ponderea cea mai mare le revine impozitelor şi taxelor – 65,7 la sută, iar contribuţiilor şi primelor de asigurări obligatorii – 29,2 la sută.
Raportul Ministerului Finanţelor arată că soldul datoriei de stat a fost de peste 50,6 miliarde de lei, inclusiv 29 miliarde datoria de stat internă care a crescut considerabil după convertirea garanţiei de stat oferită pentru creditul acordat de Banca Naţională a Moldovei celor trei bănci falite (Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială). Totuşi, datoria este cu 128 milioane de lei mai mică decât cea înregistrată la sfârşitul anului 2016.
Însă diminuarea soldului datoriei de stat se datorează în special diminuării datoriei de stat externe denominate în lei moldoveneşti, fiind condiţionată de aprecierea monedei naţionale cu 9,1 la sută pe parcursul semestrului întâi al acestui an.
Tendinţa de supraexecutare a bugetului public naţional comparativ cu cele planificate în buget “se va menţine şi până la finele anului”, consideră Ministerul Finanţelor. În acest context, “sunt perspective bune pentru executarea integrală a cadrului de cheltuieli prevăzut în legea bugetului pentru anul curent”.
Vlad Bercu
