În ultimul timp, s-au înteţit apelurile şi scrisorile parvenite la redacţie în legătură cu preconizata intrare în vigoare a noilor reguli pe piaţa produselor de tutungerie. Totuşi, oamenilor nu le este clar până la capăt ce se va întâmpla şi cum se va schimba viaţa fumătorilor.
Din start vom preciza că, în primul rând, pe noi ne-au interesat aspectele legate de interdicţiile la publicitate instituite în cazul produselor de tutungerie de la 1 ianuarie. Şi aici nu e vorba despre publicitate, în general, dar, după cum ne-au atras atenţia cititorii, de afişarea diferitor informaţii despre vânzarea produselor de tutungerie în diverse unităţi comerciale. Oamenii îşi fac griji că interdicţia va fi într-atât de dură încât ei, pur şi simplu, nu vor recunoaşte locurile unde vor fi comercializate ţigaretele.
Desigur, a apărut întrebarea: dar ce se consideră publicitate, în general? Potrivit Legii cu privire la publicitate, „Publicitatea (reclama) este o informaţie publică despre mărfuri (lucruri, servicii), idei sau iniţiative (informaţie publicitară, material publicitar), menită să suscite şi să susţină interesul public faţă de acestea, să contribuie la comercializarea lor şi să ridice prestigiul producătorului”. Adică, dacă în unitatea comercială vor fi desenate pachete de ţigări şi vor fi arătate mărci comerciale sau branduri, aceasta se va considera publicitate. Presupunerile noastre au fost confirmate atât de către reprezentanţii structurilor de stat, cât şi de către companiile de tutungerie.
Rămâne echipamentul pentru păstrarea ţigaretelor, care se află în unităţile comerciale, precum şi dreptul de a amplasa produsele de tutungerie în unităţile comerciale. Dar pot fi indicate preţurile? După cum ne-a fost explicat – da. Dar aceste preţuri trebuie doar să informeze despre cost, dar să nu indice dacă ţigaretele au devenit mai ieftine. Vânzătorii nu ştiu dacă au dreptul să ofere informaţii cumpărătorilor despre ţigarete. Dacă consumatorii întreabă despre ele, atunci se permite informarea acestora despre produsele de tutungerie, căci Legea cu privire la tutun şi la articolele din tutun permite utilizarea materialelor cu caracter publicitar, predestinate exclusiv vânzătorilor.
Desigur, sunt şi interdicţii în ceea ce priveşte activitatea unităţilor comerciale, care vând produse de tutungerie.
Cu interdicţiile e mai uşor. În Legea cu privire la tutun sunt stipulate toate interdicţiile. În primul rând, conform art. 21 p. 1 din Legea cu privire la controlul tutunului, se interzice orice formă de publicitate a produselor de tutungerie, directă sau indirectă, care ar fi predestinată consumatorilor. Celelalte interdicţii pot fi găsite citind aceeaşi Lege. Deci, analizând Legea respectivă, dar şi consultând opiniile specialiştilor, am stabilit că încălcările incontestabile ale legislaţiei privind controlul asupra tutunului sunt:
• utilizarea pachetelor machetă;
• amplasarea posterelor cu denumiri de branduri ale produselor din tutun;
• utilizarea accesoriilor pentru fumat (scrumiere, brichete) pentru promovarea directă sau indirectă a articolelor din tutun;
• amplasarea spoturilor video cu denumiri de branduri de articole din tutun;
• furnizarea gratuită a articolelor din tutun;
• vânzarea articolelor din tutun în set cu alte produse şi/sau servicii;
• oferirea oricăror remunerări pentru cumpărarea sau utilizarea produselor din tutun, primelor, rambursărilor băneşti, dreptul la participarea în orice joc, loterie, concurs, eveniment direct sau indirect legate de produsele din tutun;
• utilizarea mărcii comerciale a produselor din tutun pentru promovarea altor produse şi servicii, precum şi utilizarea altor mărci comerciale pentru promovarea articolelor din tutun.
Unul dintre cititorii noştri ne-a întrebat direct: este considerată publicitate amplasarea schematică a pachetelor de ţigarete? Potrivit art. 25 p. 5 din Legea privind controlul tutunului, amplasarea se va interzice doar din data de 20 mai 2020. Adică, de la 1 ianuarie 2016, amplasarea schematică a pachetelor de ţigarete nu se consideră publicitate.
Un alt cititor îşi face griji pentru că nu ştie dacă va avea dreptul, din noul an, să ceară de la vânzători informaţie despre ţigaretele procurate, căci, în esenţă, o astfel de informaţie poate fi considerată publicitate. Răspuns la această întrebare noi am găsit în Legea privind protecţia consumatorului, unde e scris clar că vânzătorul e obligat să informeze consumatorul despre caracteristicile de bază şi preţul articolelor de tutungerie.
În procesul de căutare a răspunsurilor la aceste întrebări, am văzut că în echipamentele de păstrare a ţigaretelor sunt imagini de fundal substituibile care înfăţişează pachete de ţigări. Şi aici a apărut o întrebare logică: se permite oare utilizarea imaginilor de fundal substituibile în echipamentele de păstrare şi expunere a ţigaretelor? După cum ne-au explicat, se permite doar utilizarea imaginilor de fundal substituibile care nu conţin branduri de ţigarete şi informaţii despre ţigarete cu caracter publicitar.
Toţi ştiu că Moldova ocupă unul din primele locuri în Europa după numărul de organe de reglementare, însă şi modul în care se comportă aceste organe în raport cu cei pe care-i controlează, nu este un secret pentru nimeni. Nu vom ajunge oare în situaţia în care unii „controlori”, tălmăcind legea după bunul lor plac, vor încerca să obţină profit personal?
În cazul dat, conform legislaţiei în vigoare, unicele organe abilitate să exercite controlul privind respectarea legislaţiei despre tutun sunt cele ce efectuează controale la capitolul sănătate publică. Dar una e legea şi cu totul altceva sunt interesele personale.
Reieşind din importanţa acestor modificări ce vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2016, vom urmări acest subiect, inclusiv vom monitoriza acţiunile celor ce vor efectua controlul asupra respectării noilor reguli. Căci, nu ne-am dori ca o lege bună, pentru care ţara noastră a fost lăudată la nivel internaţional, să se transforme într-un instrument de promovare a intereselor anumitor persoane.
Daria Zimbeliscaia
