Depozitele rămân unul dintre cele mai populare instrumente de economisire din Republica Moldova. Soldul depozitelor a ajuns, la sfârşitul trimestrului întâi al acestui an, la 60.6 miliarde de lei (depozitele persoanelor fizice au constituit 65.9 la sută din totalul depozitelor), după o creştere în primul trimestru cu aproape 670 milioane de lei.
Unul dintre principalele motive este că, în baza legislaţiei naţionale, depozitele sunt garantate. Şi depozitele vor deveni mai sigure, după adoptarea unui proiect de modificare a legislaţiei de către Parlament. De ce vor deveni ele mai sigure? Plafonul de garantare a depozitelor bancare va fi majorat, de la 1 ianuarie 2020, de la 20 000 de lei la 50 000 de lei. Fondul va garanta depozitele în monedă naţională şi în valută străină deţinute atât de persoanele fizice rezidente şi nerezidente, cum este în prezent, cât şi de persoanele juridice. Un proiect de lege ce conţine aceste modificări a fost avizat pozitiv săptămâna trecută de Guvern.
Aşadar, articolul 4 al Legii nr. 575/2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar va avea următorul cuprins:
Fondul garantează depozitele în monedă naţională şi în valută străină deţinute de:
a) persoanele fizice rezidente şi nerezidente;
b) persoanele juridice de drept privat.
Astfel, dacă banca la care are depozite persoana fizică sau juridică nu îşi mai poate desfăşura activitatea din diverse motive, până la 50 000 de lei din banii tăi sunt în siguranţă şi îi vei primi în termen.
Ministerul Finanţelor precizează că în cazul extinderii garantării depozitelor la suma de 50 mii de lei şi extinderea categoriilor depozitelor garantate (persoane juridice de drept privat) suma totală asigurată va fi de 13.6 miliarde lei, fiind garantate integral depozitele a 3.8 milioane deponenţi. Prin urmare, vor fi garantate 95.9 la sută din numărul total de depozite şi 23.1 la sută din volumul total al depozitelor.
La sfârşitul anului 2017, un număr de 112 102 persoanele juridice aveau în bănci depozite în sumă de peste 19 miliarde de lei, 101 586 de întreprinderi mici şi mijlocii deţineau în conturi de depozit aproximativ 9.6 miliarde de lei, iar 3 848 814 persoane fizice păstrau în bănci 39.8 miliarde de lei. Cota depozitelor garantate în cazul primei categorii de deponenţi era de 6.1 la sută din total, cea de-a doua – 10.9 la sută, iar ponderea depozitelor garantate ale populaţiei era de 31.2 la sută din total.
Autorii proiectului consideră că majorarea plafonului de garantare a depozitelor va duce la creşterea încrederii societăţii în sistemul bancar, precum şi a siguranţei mijloacelor financiare plasate în sistemul bancar. Eventual un nivel de încredere în sistemul bancar poate genera şi o majorare a plasamentelor şi depozitelor deţinute în băncile licenţiate.
Deponenţii băncilor moldoveneşti vor dormi mult mai liniştiţi de când va fi majorat plafonul. Apropo, în cazul în care persoana, juridică sau fizică, are depozite în mai multe bănci, este garantat depozitul din fiecare bancă.
Fondul nu este finanţat din resurse publice. Sursa principală de finanţare provine din contribuţiile trimestriale şi extraordinare ale băncilor.
Conform proiectului, în termen de 15 zile lucrătoare de la încheierea trimestrului, băncile depun în Fond o contribuţie trimestrială, mărimea căreia se calculează în funcţie de valoarea depozitelor garantate, precum şi de gradul de risc pentru fiecare bancă în parte.
Anual Banca Naţională a Moldovei clasifică băncile în trei categorii de risc (A, B şi C). Trimestrial, băncile din categoria de risc A achită în Fond o contribuţie trimestrială în mărime de 0,08% din valoarea depozitelor garantate în băncile respective. Băncile din categoria B achită o contribuţie în mărime de 0,1% din valoarea depozitelor garantate, iar băncile în categoria de risc C – 0,12%.
Modificările prevăd că BNM poate acorda Fondului asistenţă de lichiditate în situaţii de urgenţă pe termen nu mai mare de trei luni, cu condiţia garantării integrale a acesteia cu valori mobiliare de stat aflate în portofoliul Fondului.
Iar Ministerul Finanţelor acordă împrumut Fondului în vederea efectuării la timp a plăţilor către deponenţii depozitele cărora au devenit indisponibile. Termenul şi condiţiile de acordare a împrumutului sunt convenite prealabil, cu consultarea Băncii Naţionale a Moldovei şi sunt aprobate prin hotărârea Guvernului. După publicarea hotărârii Guvernului, mijloacele financiare sunt disponibile pentru retragere în termen de cinci zile lucrătoare de la data solicitării în scris din partea Fondului către Ministerul Finanţelor.
Lista deponenţilor a căror depozite nu sunt garantate include mai multe categorii, inclusiv depozitele membrilor organelor de conducere a băncii; depozitele persoanelor fizice sau juridice ori persoanelor care acţionează concertat: depozitele foştilor deţinători de deţineri în capitalul social al băncii, ale căror acţiuni au fost anulate: depozitele plasate de către alte bănci, inclusiv întreprinderi din alte state cu activitate comparabilă cu banca, în nume şi cont propriu. De asemenea, nu sunt garantate depozitele plasate de către organizaţiile de creditare nebancară, inclusiv companiile de leasing şi organizaţiile de creditare ipotecară; depozitele plasate de către asociaţiile de economii şi împrumut şi asociaţii centrale;
depozitele plasate de către companiile de asigurare; depozitele plasate de către societăţile de investiţii; depozitele declarate ilicite prin hotărâre judecătorească etc. Fondul suspendă onorarea depozitelor persoanelor fizice cărora li s-a intentat acţiune în instanţă privind legalitatea depunerilor, iar hotărârea judecătorească nu a devenit definitivă.
Centrul Analitic Independent a lansat la începutul anului 2017 studiul “Cum putem reforma sistemul de garantare a depozitelor – soluţie pentru sporirea încrederii în sistemul bancar” în care propunea majorarea graduală a plafonului maxim de garantare a depozitelor până la valoarea de cel puţin 120 000 de lei către anul 2020.
Băncile membre plătesc contribuţii pe baza profilului lor de risc şi a altor factori. Sistemul de garantare acumulează contribuţiile într-un fond. Dacă o bancă intră în dificultate şi depozitele devin indisponibile, sistemele de garantare trebuie să fie în măsură să ramburseze depunătorii care deţin orice tip de depozit protejat în temeiul directivei.
Pentru a se asigura că toate sistemele de garantare din statele membre îşi îndeplinesc îndatoririle, se execută teste de rezistenţă cel puţin o dată la fiecare trei ani.
Se solicită sistemele de garantare a depozitelor să aibă practici de guvernanţă solide şi transparente.
Cine este acoperit de sistemele de garantare a depozitelor? Conform normelor, toţi depunătorii, fie că sunt persoane fizice sau societăţi, beneficiază de protecţia depozitelor lor până la un cuantum de 100 000 euro pentru fiecare bancă, din partea sistemului de garantare din care banca lor face parte.
Printre alte depozite protejate se numără: sistemele de pensii ale întreprinderilor mici şi mijlocii, depozitele autorităţilor publice cu bugete mai mici de 500 000 euro, depozitele de peste 100 000 euro pentru anumite scopuri locative şi sociale. Sistemele de garantare sunt, de asemenea, capabile să finanţeze rezoluţia băncilor (în conformitate cu normele UE privind redresarea şi rezoluţia bancară) şi – în condiţii stricte – să prevină intrarea unei bănci în dificultate.
Începând de la jumătatea anului 2015, deponenţii sunt rambursaţi în termen de maximum 20 de zile. Acest termen va fi redus treptat la 7 zile lucrătoare, până în 2024.
La cererea depunătorului, o sumă de urgenţă poate fi disponibilizată mai devreme dacă un sistem de garantare a depozitelor nu este în măsură să ramburseze depunătorii în termenul de 7 zile, pe parcursul perioadei de tranziţie care se încheie la 31 decembrie 2023.
Vlad Bercu
