Realocarea forţei de muncă din agricultură în industrie, viteza redusă de implementare a reformelor şi migraţia sunt principalii factori care încetinesc creşterea economică a statelor PaE din care face parte şi Republica Moldova. Productivitatea forţei de muncă este în scădere ca urmare a îmbătrânirii populaţiei.
Previziunea Băncii Mondiale de creştere economică a Republicii Moldova, pentru anul 2017, de 3,5%, este arătată în raportul „Perspective economice globale” (ianuarie 2018) publicat de Banca Mondială şi este sub cea a Ministerului Economiei, care mizează pe un avans de 3,5%. Pentru anul 2018, instituţia financiară internaţională estimează o creştere de 3,8%, în 2019 – 3,6%, iar în 2020 – 3,3%.
Banca Mondială constată vulnerabilitatea sectorului bancar al Republicii Moldova, dar şi deteriorarea calităţii activelor. Totodată, declinul inflaţiei a ajutat la susţinerea consumului.
Ministerul Economiei susţine că pentru anii 2018–2020 prognoza PIB-ului este de 3-4% anual. Creşterea se datorează îmbunătăţirii contextului economico-financiar la nivel mondial, promovarea mai intensă a exporturilor pe piaţa UE, dezvoltarea şi susţinerea întreprinderilor din sectorul privat din partea statului, dezvoltarea sectorului real al economiei, inclusiv prin atragerea investiţiilor străine directe în economia naţională, promovarea unei politici fiscale prudente şi implementarea reformelor menite să reducă cheltuielile publice ineficiente şi asigurarea stabilităţii financiare prin menţinerea ratei inflaţiei la nivel admisibil şi stabilităţii cursului de schimb.
Factorul important care va contribui la creşterea economiei naţionale va fi majorarea investiţiilor ca sursă principală de creştere economică, contribuind la: (i) crearea noilor locuri de muncă; (ii) creşterea competitivităţii produselor autohtone pe piaţa externă; (iii) majorarea ofertei interne, satisfacerea mai deplină a cererii solvabile, inclusiv prin substituirea importurilor; (iv) extinderea bazei productive şi, respectiv, a celei de impozitare şi creare a surselor suplimentare pentru bugetul public naţional. Însă, având în vedere situaţia economică curentă, se prevede că volumul investiţiilor în active materiale pe termen lung se va majora cu o rată medie anuală de 4,8% în anii 2018–2020.
“Exporturile se vor majora în anii 2018–2020 cu 6,7% anual. Factorii care vor contribui la majorarea treptată a exporturilor în perioada de prognoză sunt: restabilirea cererii externe şi ofertei interne la produsele agricole, creşterea calitativă a exporturilor, în special, datorită investiţiilor efectuate în extinderea şi reînnoirea bazei tehnologice, şi, respectiv, integrarea produselor moldoveneşti în fluxurile internaţionale. Importurile vor creşte în perioada de prognoză cu aproximativ 6% anual. Creşterea volumului importurilor va fi condiţionată de restabilirea cererii interne, în special, pentru materia primă de import din partea mediului de afaceri; majorarea fluxului de investiţii, în special a maşinilor, aparatelor electrice, produselor minerale. Ponderea majoră în totalul importurilor va reveni, ca de obicei, resurselor energetice, datorită creşterii economice preconizate în sectoarele de bază ale economiei, dar mai ales a preţurilor la gazele naturale şi petrol. De asemenea, la sporirea importurilor va contribui cererea crescândă a populaţiei pentru bunurile importate, condiţionată de creşterea veniturilor şi transferurilor de peste hotare”, potrivit informaţiei Ministerului Economiei.
Prin urmare, soldul negativ al balanţei comerciale se va majora de la 2560 mil. dolari în anul 2018 până la 2855 mil. dolari în anul 2020.
Conform estimărilor, creşterea PIB în anii 2018–2020 va fi generată de: creşterea anuală în termeni reali a producţiei industriale cu 5,3% şi a producţiei agricole cu 3,3%; în rezultatul reorientării politicii investiţionale spre programe de performanţă, modernizării întreprinderilor autohtone, infrastructurii şi dezvoltării micului business.
Ca urmare a acestor tendinţe, se estimează că produsul intern brut în anii 2018–2020 va evolua cu o rată medie de aproximativ 3,7% creştere reală anuală.
În perioada anilor 2018–2020 salariul mediu nominal în ansamblu pe economie se va majora cu 17,9% şi va atinge 7250 lei în anul 2020, iar fondul de remunerare a muncii se va majora cu 18,3% şi va atinge suma de 50,4 mlrd. lei sau 26,5% în raport cu PIB-ul.
Creşterea salariului nominal mediu lunar şi a fondului de remunerare a muncii va fi condiţionată de înviorarea sectorului real, în special, din contul dezvoltării sectorului privat şi trecerii unui număr considerabil de personal în sfera businessului mic şi mijlociu.
Analiştii economicii susţin că o creştere economică este bună când se bazează pe investiţii, dar nu pe consum, cum se întâmplă în Republica Moldova. Avem pe de o parte o creştere economică bazată pe consum, iar pe de altă parte avem o creştere a importurilor care destabilizează balanţa comercială şi pe cea de cont curent, având drept consecinţă o monedă mai slabă, dobânzi în creştere şi, peste toate, o inflaţie în urcare ce muşcă, până la urmă, din veniturile oamenilor.
O creştere bazată pe consum este toxică pe termen lung. Soluţia sunt investiţiile, care de altfel asigură avansul economic prin exporturi. Or, Republica Moldova creşte pe importuri în condiţiile în care investitorii ocolesc ţara noastră. Iar surplusul de bani pe care omenii îl au în buzunare va fi erodat de inflaţie, dobânzi mai mari. Totodată, autorităţile susţin că ţin sub control deficitul bugetar şi că acesta este mic, dar ţinerea în frâu a deficitului şi sugrumarea investiţiilor este contra avansului economic, iar acest lucru duce inevitabil la stagnare. Datele statistice arată o creştere, în ianuarie-septembrie 2017, a volumul investiţiilor în active imobilizate însumând aproximativ 11,1 mlrd. lei, cu o creştere de 2,4% (în preţuri comparabile) faţă de perioada similară a anului 2016. Însă volumul este cu mult sub necesarul Republicii Moldova pentru a asigura o creştere economică sănătoasă. Investiţiile directe au înregistrat intrări nete în valoare de 136,5 mil. dolari, majorându-se de 1,5 ori comparativ cu 9 luni 2016, ca urmare a creşterii nete de pasive cu 146,3 mil. dolari, în timp ce activele nete s-au majorat cu 9,9 mil. dolari.
Cele mai multe investiţii făcute anul trecut au fost din bugetul de stat. Restabilirea finanţărilor proiectelor investiţionale ale statului au determinat intensificarea activităţii investiţionale finanţate din surse bugetare, în timp ce investiţiile realizate de către agenţii economici şi populaţie stagnează. Astfel, formarea brută de capital fix a înregistrat o creştere de 5,1%, comparativ cu ianuarie-septembrie 2016.
Victor URSU
