Deşi Republica Moldova înregistrează rezultate pozitive la exporturi, totuşi contribuţia în PIB pe termen mediu va fi negativă ca urmare a importurilor mai mari stimulate de consumul privat. “Pe fundalul creşterii salariilor reale şi redresării remiterilor, creşterea economică va fi preponderent alimentată de consumul populaţiei”, potrivit informaţiilor Băncii Mondiale.
Ultimele date ale Biroului Naţional de Statistică arată că exporturile de mărfuri realizate în luna martie 2018 s-au cifrat la 242,2 mil. dolari SUA, cu 12,3% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 14,2% – comparativ cu luna martie 2017. În ceea ce priveşte ţările de destinaţie ale mărfurilor moldoveneşti, exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene (UE–28) au însumat 454,7 mil. dolari SUA (cu 35,5% mai mult faţă de ianuarie-martie 2017), deţinând o cotă de 67,0% în total exporturi (63,5% – în ianuarie-martie 2017).
În acelaşi timp, importurile de mărfuri realizate în luna martie 2018 au însumat 524,3 mil. dolari SUA, cu 22,6% mai mult faţă de luna anterioară şi cu 21,6% – comparativ cu luna martie 2017. În consecinţă, deficitul balanţei comerciale în luna martie 2018 a fost de 282,1 mil. dolari SUA, cu 70,2 mil. dolari SUA (+33,1%) mai mare faţă de cel înregistrat în luna februarie 2018 şi cu 63,0 mil. dolari SUA (+28,8%) – comparativ cu luna martie 2017.
Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 16,8% (20,1% – în ianuarie-martie 2017), ce corespunde unei valori de 113,7 mil. dolari SUA. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au majorat cu 7,2%, comparativ cu ianuarie-martie 2017.
“Împreună cu îmbunătăţirea aşteptată a raportului de comerţ extern şi cererii interne robuste, pe termen mediu se prognozează creşterea treptată a deficitului de cont, însă se va menţine sub nivelul mediei istorice graţie exporturilor mai puternice. Se preconizează că rata inflaţiei va atinge limita inferioară a coridorului de ţintire în 2018 datorită efectelor de bază şi a preţurilor reglementate mai mici, şi va creşte treptat până la ţinta de 5% pe termen mediu”, se mai spune în informaţia Băncii Mondiale.
Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniţă a spus că “în urma semnării Acordului de Asociere, economia naţională a avut doar de câştigat. Mărfurile exportate de RM au devenit un bun căutat pe piaţa comunitară a UE, exporturile fiind amplificate de presiunile Moscovei. Comerţul s-a intensificat şi a avut loc intrarea pe piaţă a unor companii care au creat noi locuri de muncă. Statistica ne arată că în ultimii cinci ani, locurile de muncă în RM sunt create de companii străine”.
Economiştii de la Expert Grup afirmă că în 2018, creşterea venitului disponibil va favoriza consumul. Creşterea veniturilor disponibile va fi susţinută de majorarea salariilor din sectorul public, dar şi de sporirea remunerării din sectorul privat. Evoluţia veniturilor remise ar putea fi afectată de aprecierea monedei naţionale. Totuşi, în structura venitului disponibil creşterea componentei salariale va devansa diminuarea puterii de cumpărare a remiterilor. În consecinţă, sporirea veniturilor va asigura evoluţia pozitivă a consumului gospodăriilor, care în 2018 ar putea creşte cu 4,8%. În 2019 avansarea ar putea constitui 2,1% (scenariu negativ) sau 2,9% (scenariu pozitiv).
Banca Mondială susţine în previziunile economice pentru Republica Moldova că scenariul de bază arată că există riscuri externe şi interne considerabile privind previziunile economice, astfel pentru dezvoltarea sectorului privat şi crearea locurilor de muncă sunt necesare reforme structurale suplimentare. Creşterea mai slabă a principalilor parteneri comerciali şi potenţialele schimbări în comerţul internaţional şi ale modelelor migraţioniste ar putea submina exporturile şi fluxurile de remiteri. Provocările interne sunt asociate cu condiţiile meteorologice nefavorabile şi cu efectele acestora asupra sectorului agricol, care angajează aproximativ o treime din populaţia ocupată.
În ceea ce priveşte sectorul financiar, riscurile includ guvernanţa slabă a întregului sistem, lipsa transparenţei acţionariatului şi mecanisme deficitare de identificare a proprietarilor efectivi. Astfel, continuarea reformelor pentru consolidarea transparenţei în acest sector şi îmbunătăţirea intermedierii financiare rămâne o prioritate. Suplimentar, creşterea cererii pentru sectorul nebancar de intermediere financiară, care este slab reglementat şi monitorizat, generează îngrijorări. Alegerile parlamentare din 2018 ar putea submina disciplina fiscală şi pot afecta, de asemenea, încrederea investitorilor şi sprijinul donatorilor pe termen mediu.
În timp ce autorităţile au depus eforturi pentru diminuarea riscurilor macroeconomice, este necesară o creştere mai rapidă pentru a converge cu ţările din UE. În contextul declinului demografic, Republica Moldova necesită reforme transformative profunde, care vor crea locuri de muncă noi şi mai bune în sectorul privat. În acest sens, reforma sectorului justiţiei, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi creşterea competenţelor forţei de muncă rămân esenţiale.
În 2018, inflaţia este în scădere, preponderent datorită efectului de bază, a preţurilor reglementate şi a inflaţiei importate mai mici. În 2017 creşterea preţurilor reglementate, majorarea preţurilor la unele produse agricole şi creşterea cererii interne au accelerat inflaţia, care a constituit în medie 6,6%, depăşind marginal coridorul de ţintire. Aceşti factori au fost compensaţi de aprecierea leului, determinată de intrări valutare mai mari şi de scăderea tarifelor la utilităţi din 2018. În 2018 inflaţia anuală a început să scadă, atingând nivelul de 3,7%. La sfârşitul anului 2017, rezervele valutare au înregistrat un nivel record, depăşind 5,5 luni de importuri.
Potrivit datelor BNS, indicele preţurilor de consum a constituit în luna aprilie 3,7% inclusiv la: produse alimentare – 6,8%, mărfuri nealimentare – 2,4% şi servicii prestate populaţiei – 0,4%. În luna aprilie 2018, faţă de martie 2018, o creştere mai semnificativă a preţurilor s-a înregistrat la următoarele produse alimentare: cartofi – cu 21,4%, legume proaspete – cu 4,8% (în special: morcovi – cu 17,0%, sfeclă roşie – cu 11,0%, castraveţi – cu 10,3%, varză – cu 9,4%, ceapă uscată – cu 6,6%).
La produsele nealimentare, cele mai mari scumpiri au înregistrat încălţămintea cu 12,0%, 7,1% şi, respectiv, 4,5%, mobilă pentru bucătărie – cu 2,5%, costume, fuste şi rochii pentru femei – cu 2,1%.
Reflectând o creştere puternică a importurilor, contul curent s-a deteriorat cu 3,4 p.p., constituind 7,6% din PIB la finele anului 2017. Datorită condiţiilor externe favorabile, după declinul din 2016, remiterile au crescut cu 13,2%. Investiţiile străine directe s-au dublat, constituind 2,6% din PIB, însă deficitul de cont curent continuă să fie în mare parte finanţat de datoria externă. Graţie aprecierii leului, datoria externă a scăzut cu 6 p.p., constituind 85,8% din PIB.
Totodată, Banca Mondială prognozează în anul 2018 stabilizarea sectorului financiar care va îmbunătăţi intermedierea financiară, favorizând, de asemenea, mai multe investiţii private. Conform scenariului de bază, se estimează că deficitele fiscale vor rămâne sub nivelul de 2,5% din PIB pe termen mediu. Cu toate acestea, din cauza indexării şi valorizării mandatate a pensiilor, precum şi a majorărilor salariale şi investiţiilor publice adiţionale prevăzute, se prognozează creşterea temporară a deficitului fiscal, care va atinge un nivel de aproximativ 3% din PIB în 2018.
Victor URSU
