Recent, pe 18 iulie, curent, printr-o hotărâre a Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), au fost aprobate modificările şi completările la Regulile Depozitarului Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei cu privire la decontarea tranzacţiilor la data T+0. Această decizie a intrat în vigoare din momentul publicării sale. Despre importanţa şi rolul acestui document a discutat reporterul ziarului Capital Market cu preşedintele Consiliului Depozitarului Naţional, doctor în ştiinţe economice, Corneliu Dodu.
– Este oare vorba despre o reducere a ciclurilor de decontare a tranzacţiilor cu valori mobiliare pe piaţa moldovenească?
– Ar fi incorect şi prematur să vorbim despre trecerea la decontările tuturor tranzacţiilor la data T+0. Modificările aprobate se referă la extinderea posibilităţilor, adică decontările se vor efectua, ca mai înainte, atât la data T+3, cât şi la data T+0. Dar haideţi să facem o incursiune în istoria acestei chestiuni.
Încă acum 10 ani, participanţii şi acţionarii Depozitarului Naţional au analizat necesitatea decontărilor la data T+0. Principalul argument pentru trecerea la ciclul T+0 este că în ziua T deja există ambele active necesare efectuării tranzacţiei – mijloace băneşti şi valori mobiliare – ceea ce oferă posibilitatea de a majora/micşora ciclul de decontare. Mai mult decât atât, această întrebare a fost inclusă pe ordinea de zi a adunării acţionarilor şi, prin decizia adunării generale, a fost aprobat proiectul modificării regulilor şi transmis spre aprobare Comisiei Naţionale. Însă, la acea etapă, pachetul respectiv de documente cu privire la trecerea la ciclul decontărilor tuturor tranzacţiilor la data T+0 nu a fost susţinut.
Pe parcursul anilor, această întrebare a fost discutată în mod repetat, inclusiv abordarea conceptuală a transferului decontărilor în SAPI (Sistemul automatizat de plăţi interbancare), deoarece toate decontările în sistem se realizează la data T+0. Însă, nici la această etapă, problema respectivă nu a fost soluţionată.
Mai târziu, Ministerul Economiei, de asemenea, a fost interesat de această schemă de decontări cu scopul de a primi cât mai rapid banii în rezultatul vânzării unor pachete de valori mobiliare ce aparţin statului. Însă atunci s-a reuşit rezolvarea problemei doar în ceea ce ţine de decontările respectivelor tranzacţii în valută, iar reducerea ciclului la T+0, iarăşi, nu a avut loc.
Situaţia cu care ne-am confruntat anul acesta a dus la revenirea asupra subiectului transferului la ciclul de decontare la data T+0. Este vorba despre achiziţionarea unui pachet important de acţiuni care aparţin statului, de către un investitor străin. Acest investitor, bineînţeles, a făcut achitările în valută străină. În situaţia respectivă a existat un risc valutar mare, care s-a răsfrânt negativ asupra decontărilor acestei tranzacţii. Diferenţa creată în rezultatul fluctuaţiei cursului valutar pe parcursul decontărilor Т+3, a constituit mai mult de 257 mii lei. Dacă ar fi existat posibilitatea decontării acestei tranzacţii la data Т+0, mijloacele băneşti ar fi fost transferate în contul statului în aceeaşi zi. Investitorul străin ar fi evitat, în situaţia respectivă, cheltuielile apărute în rezultatul diferenţei valutare la data Т+0, iar statul-vânzător ar fi avut posibilitatea să-şi primească banii în cont în aceeaşi zi evitând, astfel, riscurile apărute în rezultatul diferenţei valutare.
Problema respectivă s-a resimţit destul de acut la începutul lunii iunie, iar CNPF a reacţionat destul de operativ. Pentru prima dată după mai mulţi ani de discuţii despre introducerea ciclului de decontări la data Т+0, acest ciclu a fost aprobat, însă, deocamdată, doar pentru ordinele de piaţă. Prudenţa Comisiei este clară, deoarece ciclul de decontări la data Т+0 a fost ales pentru cele mai transparente tranzacţii, unde cel mai important lucru este deţinerea de valori mobiliare şi mijloace băneşti, iar alte întrebări cu privire la acest tip de tranzacţii, de obicei, nu apar. Mai mult decât atât, cumpărătorului i se oferă posibilitatea să aleagă între ciclul de decontare la data Т+0 sau Т+3. Unii participanţi ai pieţei declară că au nevoie de acest ciclu de decontări, însă, cu regret, acesta nu se referă şi la alte tipuri de tranzacţii. Avantajul principal este că ciclul de decontări este ales de cumpărător (cel ce plăteşte), însă, astăzi cota tranzacţiilor cu ordinele de piaţă este nesemnificativă.
Comisia Naţională a Pieţei Financiare e precaută în ceea ce priveşte introducerea ciclului la data Т+0 pentru toate tipurile de tranzacţii şi, la această etapă, consider că are dreptate. Important e că primul pas a fost făcut şi sperăm că vor exista cât mai multe argumente în favoarea extinderii spectrului de tranzacţii cu posibilitatea acestui ciclu de decontări.
Având în vedere situaţia creată în ultima perioadă pe piaţa valutară şi riscurile valutare acutizate, consider că după monitorizarea acestor modificări privind Т+0 pentru tranzacţiile transparente, următorul pas va consta în introducerea ciclulului de decontări la data Т+0 pentru tranzacţiile cu valori mobiliare de stat şi cu pachete de valori mobiliare ce aparţin statului. Cel puţin, aşa văd eu acţiunile întreprinse de Comisia Naţională a Pieţei Financiare la etapa actuală. Or, atragerea banilor în bugetul de stat fără pierderi şi în timp restrâns este foarte importantă.
– Corespunde ciclul de decontări la data Т+0 practicilor internaţionale?
– În primul rând, Grupul 30 a recunoscut că “în vederea reducerii riscului contraagentului şi riscului de piaţă privind tranzacţiile cu valori mobiliare, este necesar de a efectua decontările în aceeaşi zi”. În recomandările comune ale Comitetului pentru sisteme de plăţi şi de decontări şi ale Organizaţiei internaţionale a Comisiilor de valori mobiliare se menţionează: “În caz de necesitate a minimizării riscurilor, este important de a asigura finalitatea în aceeaşi zi sau finalitatea în timp real”.
Apropo, în sistemul BLOOMBERG utilizat de Banca Naţională a Moldovei pentru operaţiunile cu valori mobiliare, ciclul de decontări este Т+0. Cel puţin pentru menţinerea competitivităţii, introducerea ciclului de decontări la data Т+0 devine acum o condiţie necesară, cu toate că eram pregătiţi pentru acest ciclu cu mult mai devreme.
– Aţi spus că cumpărătorul alege ciclul de decontare a tranzacţiilor. Putem presupune că ciclul la data Т+0 va fi mai solicitat în perioada adunărilor generale ale acţionarilor?
– Posibil, însă doar statistica va putea confirma sau infirma această presupunere. Într-adevar, majoritatea acţionarilor sunt preocupaţi de introducerea lor în lista acţionarilor ce au dreptul de a participa la adunarea generală a acţionarilor.
– Când investitorul va putea trece, cu adevărat, la tranzacţiile cu ciclul de decontare la data T+0 pe piaţa moldovenească?
– După publicarea modificărilor la Regulile Depozitarului Naţional, Bursa a introdus modificări în orarul de tranzacţionare şi a coordonat acest orar de lucru cu CNPF. În conformitate cu ordinul semnat de mine, începând cu 28 iulie curent, la Bursa de Valori a Moldovei este posibilă efectuarea tranzacţiilor cu ciclul de decontare la data Т+0, însă doar pentru ordinele de piaţă şi doar la dorinţa clientului cumpărător. Aş vrea să subliniez faptul că toate acestea au fost realizate datorită colaborării acţionarilor şi Consiliilor de Directori ale Bursei şi Depozitarului Naţional, precum şi Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.
Oleg Spiridonov
