Săptămâna trecută, la 15 septembrie, a avut loc următoarea rundă de consultări publice vizavi de proiectul noii Legi a Concurenţei. La evenimentul organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a Moldovei (CCIM) şi Agenţia Naţională pentru Protecţia Concurenţei (ANPC), în afară de reprezentanţii celor două instituţii, au participat mai mulţi reprezentanţi ai asociaţiilor de business şi întreprinzători din Republica Moldova, dar şi experţi în domeniu din România şi Lituania. Cei prezenţi la eveniment au discutat despre noile abordări în domeniul concurenţei, experienţa europeană în domeniu, dar şi despre măsurile necesare pentru implementarea prevederilor noii Legi.
Potrivit directorului ANPC, Viorica Cărare, necesitatea organizării acestui fel de consultări publice este cu atât mai mare cu cât, odată cu adoptarea de către legislativ a proiectului Noii Legi, sub incidenţa acesteia vor nimeri absolut toate domeniile de activitate economică din Republica Moldova. Cel puţin aşa arată experienţa internaţională. Prezent la eveniment, Valentin Mircea, membrul Plenului Consiliului pentru Concurenţă din România, ţară care a adoptat o lege similară în iunie curent, a declarat că în ţara vecină legea a fost aplicată deja şi asupra unor cazuri legate de fotbal sau de activitatea economică a unor biserici.
Una dintre problemele ce i-a interesat pe agenţii economici ţine de Administraţia Publică, care, potrivit lor, se face deseori vinovată de violarea principiilor concurenţei, prin emiterea unor acte normative care pun în condiţii inegale jucătorii din economia ţării. Întrebată dacă odată cu adoptarea noii Legi, vechile acte normative emise de Administraţia Locală care încalcă principiile concurenţei vor fi revăzute, directorul ANPC a declarat că deja se lucrează în acest sens. Mai mult ca atât, potrivit oficialului, există un mecanism întreg care prevede expres modul în care ANPC (sau potrivit noii Legi – Consiliul Concurenţei) va putea interveni în asemenea situaţii: de la prescripţii emise autorităţilor care vor adopta acte normative ce contravin normelor concurenţei, până la adresarea în instaţa de judecată cu cererea de a anula aceste prevederi. În aceeaşi ordine de idei, potrivit proiectului noii Legi, până şi Guvernul va fi limitat în acţiuni. Potrivit articolului 18 din proiectul Legii, Executivul va putea interveni la stabilirea preţurilor de piaţă numai în situaţii excepţionale şi pe o perioadă de maximum 6 luni, cu posibilitate de prelungire a acesteia cu încă 3 luni.
Deşi în mare parte s-au arătat satisfăcuţi de conţinutul proiectului noii Legi a Concurenţei, reprezentanţii business-ului au avut şi unele rezerve. Acestea sunt legate de faptul că Legea ar putea fi aplicată subiectiv, mai ales că în noua ei formulă Legea prevede sancţiuni şi amenzi destul de dure. La rândul lor însă, autorităţile au declarat că protejarea agentului economic se face anume prin impunerea anumitor restricţii. Acestea însă nu trebuie să prejudicieze în nici un fel activitatea agentului economic. Tot aici se adaugă şi faptul că potrivit noii Legi, agenţii economici care vor fi parte a unor “înţelegeri de cartel” vor fi scutiţi de până la 50 la sută din valoarea amenzii, în cazul în care vor denunţa participanţii la aceste acţiuni şi vor aduce probe în acest sens.
Potrivit organizatorilor mesei rotunde, elaborarea noii Legi a Concurenţei este dictată de obligaţiunile asumate de Republica Moldova în baza Acordului de Parteneriat şi Cooperare cu Comunităţile Europene, precum şi Planul de acţiuni RM – UE, care, printre altele, presupune şi elaborarea unui cadru legislativ care să asigure libertatatea concurenţei. Experţii din România şi Lituania prezenţi la eveniment au declarat că deşi ţările lor au adoptat deja asemenea Legi, în Republica Moldova proiectul noii Legi este mult mai detaliat şi transparent, lucru pe care nu l-au putut afirma şi despre actuala Lege a Concurenţei, care a fost adoptată încă pe 30 iunie 2000.
Gabriel CĂLIN
