Economia Republicii Moldova este una fragilă şi a avut de suferit de pe urma dispariţiei miliardului din cele trei bănci, iar recuperarea are loc cu paşi mici. Potrivit ultimelor prognoze ale BERD, economia Moldovei va creşte cu 1,5% în anul 2016 faţă de prognoza anterioară de 0%. Pentru anul următor este anunţat un avans al economiei de 2,5%.
Instituţia financiară susţine că economia Republicii Moldova a revenit pe plus în prima jumătate a anului 2015 ca urmare a consumului intern al populaţiei. “Reducerea exporturilor în dolari şi diminuarea transferurilor de bani au influenţat reducerea deficitului comercial extern. Ba mai mult, politica fiscală şi monetară restrictivă a redus inflaţia la indicatorul ţintit de BNM şi a asigurat suplinirea activelor oficiale de rezervă (acoperă şase luni de import)”, se mai spune în mesajul BERD.
Instituţia financiară atenţionează că, în urma devalizării celor trei bănci intrate în proces de lichidare, datoria Republicii Moldova va creşte considerabil, după ce băncile problematice au fost creditate de către BNM cu 13,6 miliarde de lei, iar Guvernul a emis garanţii pentru convertirea creditelor în garanţie de stat.
Banca Naţională a Moldovei constată că, din perspectiva utilizărilor, consemnarea unei rate anuale pozitive a PIB s-a datorat, în mare măsură, evoluţiei cererii interne. Astfel, consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a majorat cu 2,2 la sută, generând o contribuţie de 1,9 puncte procentuale la formarea ratei anuale a PIB-ului. Cu toate acestea, dinamica consumului populaţiei este în continuare nesemnificativa, fiind similară celei de la începutul anului. În acelaşi timp, contribuţia pozitivă din partea investiţiilor la dinamica PIB-ului s-a datorat doar impactului favorabil aferent componentei variaţia stocurilor, în condiţiile în care formarea brută de capital fix a înregistrat o contractare de 9,4 la sută, comparativ cu perioada similara a anului precedent, valoare negativă mult mai pronunţată decât în trimestrul I 2016.
Consumul final al administraţiei publice a înregistrat, în trimestrul II 2016, o scădere de 0,8 la sută, dar a avut o influenţă neglijabilă la dinamica PIB. Aceste evoluţii reflectă reducerea în termeni reali a venitului disponibil al populaţiei, dar şi incertitudinea sporita cu privire la evoluţia ulterioară a economiei, care persistă atât în mediul agenţilor economici, cât şi al populaţiei. După contractarea de la începutul anului, în trimestrul II 2016, exporturile, alături de sub-componentele cererii interne, au susţinut creşterea PIB-ului, majorându-se cu 3,0 la sută, comparativ cu trimestrul II 2015, în condiţiile unei recolte mai bune în perioada de referinţă. Dinamica activităţii economice, în trimestrul II 2016, a fost atenuată semnificativ de majorarea importurilor cu 4,3 la sută comparativ cu trimestrul II 2015.
BERD constată situaţia dificilă în care se află trei cele mai mari bănci, Agroindbank, Moldindconbank şi Victoriabank, care sunt sub supravegherea specială a Băncii Naţionale a Moldovei. Şi acest lucru se datorează calităţii dubioase a acţionarilor, problemelor legate de creditare a calităţii reduse a portofoliului şi a guvernanţei corporative slabe.
Ultimele acţiuni ale BNM au fost de blocare a unui pachet de acţiuni de peste 60% din capitalul Moldindconbank din motiv că acţionarii au acţionat concertat şi nu au anunţat regulatorul despre achiziţia unei cote substanţiale în bancă. Economiştii susţin că blocarea acţionarilor de la Moldindconbank a fost una din condiţiile înaintate de către FMI. În iulie 2016 s-a ajuns la înţelegerea prealabilă a Guvernului Moldovei privind noul program cu FMI de 180 milioane USD, aprobarea căreia depinde de îndeplinirea de Moldova a unor precondiţii. Acest lucru a permis deblocarea primei tranşe din suportul bugetar al României, de 60 milioane de euro, oferită în august 2016. Aprobarea şi implementarea de către FMI a noului program va permite deblocarea suportului bugetar internaţional, oferit Moldovei de alţi donatori.
Potrivit Băncii Naţionale a Moldovei, în trimestrul II 2016, formarea brută de capital a înregistrat o evoluţie pozitivă, în principal, ca efect al majorării variaţiei stocurilor, în condiţiile în care formarea brută de capital fix şi-a accelerat puternic rata anuală de descreştere, comparativ cu intervalul precedent (de la -3,6 la sută la -9,4 la sută). Factorul determinant l-a reprezentat decelerarea accentuată a investiţiilor în construcţii (-14,1 la sută), în timp ce investiţiile destinate achiziţionării de maşini şi utilaje şi-au temperat ritmul negativ de creştere (până la -0,9 la sută).
Potrivit datelor operative prezentate de BNS, investiţiile în active materiale pe termen lung au înregistrat în această perioadă o scădere semnificativă, de 19,7 la sută în termeni anuali, situaţie generată, în mare parte, de incertitudinea sporită cu privire la evoluţia ulterioară a economiei. În funcţie de tipurile de mijloace fixe, la dinamica investiţiilor au avut contribuţii negative toate subcomponentele, în special investiţiile în utilaje, maşini şi mijloace de transport, ce au consemnat o reducere de 16,2 la sută anual. De asemenea, nu s-au atestat îmbunătăţiri în sectorul construcţiilor de clădiri. În sectorul nerezidenţial s-a înregistrat o diminuare a volumului investiţiilor cu 19,0 la sută, iar în cel rezidenţial – o temperare a ritmului negativ de creştere de până la -1,3 la sută. Din perspectiva surselor de finanţare a procesului investiţional, evoluţia tuturor subcomponentelor a avut un impact negativ asupra dinamicii investiţiilor în active materiale pe termen lung. Cel mai mare impact negativ asupra dinamicii investiţiilor l-a avut diminuarea cu 68,8 la sută a mijloacelor investitorilor străini. Cele mai importante surse de finanţare ale investiţiilor rămân a fi mijloacele proprii ale agenţilor economici şi ale populaţiei (cu o pondere de 74,6 la sută), a căror valoare nu a înregistrat modificări.
Într-o întâlnire cu premierul Pavel Filip, vicepreşedintele regional al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, Cyril Muller, declara săptămâna trecută că instituţia financiară internaţională intenţionează să acorde cât mai urgent 45 milioane USD Republicii Moldova pentru suport bugetar.
Cyril Muller a felicitat Guvernul pentru progresul considerabil realizat în adoptarea unor soluţii dure, dar necesare, mai ales în sectorul financiar, dar şi a măsurilor de consolidare fiscală. Oficialul a chemat autorităţile de la Chişinău să treacă la o nouă etapă a reformelor şi a menţionat că ţara noastră are posibilitate, dar şi potenţial pentru reducerea în continuare a sărăciei şi asigurarea creşterii bunăstării poporului. “Cheia pentru acest proces va fi continuarea politicilor pentru asigurarea stabilităţii sectorului financiar şi creşterea transparenţei economiei. Este necesară o nouă etapă a reformelor, axată pe lupta cu corupţia, pentru ca Moldova să poată trece de la stabilizare economică la o creştere durabilă şi crearea locurilor de muncă”.
Oficialul Băncii Mondiale a spus că speră la indicatori mai buni în clasamentul Doing Business înregistraţi de către Republica Moldova. Este vorba de costul reglementării de stat a activităţii întreprinderilor.
Victor URSU
