Locul şi rolul IMM-urilor în economie nu mai este unul de neglijat.
Le redăm şi noi, într-o formă sintetică.
• asigură cu locuri de muncă 55 la sută din numărul total de angajaţi ai sectorului economic.
• 97% reprezintă ponderea IMM-urilor în numărul total de firme.
• 32 la sută constituie ponderea IMM-urilor în Produsul Intern Brut.
Rolul important pe care îl joacă Întreprinderile Mici şi Mijlocii l-a confirmat şi Conferinţa Internaţională a IMM-urilor desfăşurată în săptămâna trecută de către Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii (ODIMM) în parteneriat cu Ministerul Economiei al Republicii Moldova.
Circa 400 de antreprenori, reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi ai instituţiilor de suport în afaceri au participat la acest eveniment. Finanţarea IMM-urilor, dezvoltarea acestora, precum şi posibilităţile de consolidare a dialogului între mediul de afaceri, autorităţile publice centrale şi locale şi partenerii de dezvoltare au fost subiectele principale abordate de antreprenori, oficialităţi, dar şi reprezentanţii unor instituţii internaţionale.
Premierul Pavel Filip a declarat că Guvernul îşi propune să creeze un cadru de reglementare cât mai favorabil pentru antreprenori. În acest sens, un instrument important pentru politicile de reformă constituie Acordul de Asociere cu UE şi Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător, semnat în iunie 2014.
„Acest acord a determinat aprobarea unei foi de parcurs, multilaterale şi foarte ambiţioase în reformarea politicilor statului, care presupune şi dezvoltarea cadrului de reglementare pentru IMM-urile din Moldova. Întrucât sectorul este încă tânăr şi fragil, acesta are nevoie de multă susţinere şi grijă din partea statului, prin intermediul unor politici stimulatorii de ordin regulator, instituţional şi fiscal”, a mai adăugat prim-ministrul.
Potrivit lui Pavel Filip, „IMM-urile reprezintă pilonul de bază în economia ţării şi, totodată, un motor de inovaţie şi dezvoltare”.
Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova, Pirkka Tapiola, a menţionat că numărul antreprenorilor prezenţi la eveniment este un indicator clar că ţara nu doar are nevoie, dar are şi un potenţial foarte mare de a implementa reformele în economie, astfel încât nivelul de dezvoltare să crească.
„Chiar dacă Moldova încă nu este membră a Uniunii Europene, prin Acordul de Asociere ne-am angajat să sprijinim activităţile care conduc la prosperitatea şi creşterea economică a ţărilor din vecinătate, în mod special să susţinem instrumentele de cooperare între sectorul public şi cel privat la nivel naţional, regional şi local, precum şi de corelare a sectorului de business cu sistemul educaţional”, a adăugat Pirkka Tapiola.
Potrivit oficialului european, “nu Guvernul creează locuri de muncă. Afacerile sunt acelea. Guvernul poate doar să faciliteze procesul, însă responsabilitatea majoră în acest sens este pusă pe umerii antreprenorilor”.
Acesta a mai declarat că Republica Moldova este o ţară în care se poate de venit şi de muncit, deşi există mai multe provocări în acest sens. Există şi impedimente de dezvoltare. Afacerile mici şi mijlocii ar trebui să se dezvolte nu doar în capitala Republicii Moldova, dar şi în regiuni. Cu referire le reformele economice, Tapiola a declarat că se observă crearea legilor, dar ar trebui să se observe şi implementarea acestora.
Avem legi bune, multe dintre care, însă, sunt implementate prost. Accesul la finanţare este dificil, mai ales în regiuni. Există multă birocraţie, chiar dacă sunt deschise ghişee unice şi sunt simplificate procedurile. Nu se respectă normele de etică a afacerilor. Acestea sunt doar câteva dintre probleme la care s-a referit antreprenorii cu care am discutat în cadrul Conferinţei.
Este adevărat că promisiunile guvernării sunt destul de ambiţioase.
Iată doar câteva din ele:
• Numărul actelor permisive se va reduce la 200, până la finele anului.
• În acest an a fost modificată Legea cu privire la comerţul interior. Aceste modificări prevăd facilitarea lansării afacerilor în domeniul comercializării serviciilor şi a produselor.
• A fost înlocuită autorizaţia în domeniul comerţului cu o simplă notificare. Scopul este facilitarea lansării afacerii şi implicarea organelor abilitate cu funcţii de control cu supravegherea pieţei la etapa de după lansare a afacerii. Ca urmare, se va reduce esenţial timpul necesar pentru lansarea afacerii de la 70 de zile până la 15 zile.
• Va fi implementat ghişeul electronic, ce va permite o mai bună interacţionare la lansarea unei afaceri şi mai puţin timp pierdut de către un antreprenor.
De asemenea, este realizată optimizarea numărului de acte permisive. „La prima etapă am optimizat numărul acestora cu 25%, din totalul de 414, iar până la finele acestui an preconizăm să reducem numărul acestora până la 200. Acest fapt va contribui la sporirea concurenţei şi o mai mare deschidere a pieţei pentru întreprinderea care îşi lansează activitatea propriu-zisă”, a declarat Vitalie Iurcu, viceministrul Economiei. El a adăugat că a fost elaborată o nouă Lege cu privire la controalele de stat, care prevede o schimbare esenţială a funcţiilor de control din partea organelor abilitate cu această funcţie şi un caracter preponderent consultativ al acestor controale, precum şi reducerea numărului instituţiilor abilitate cu funcţii de control de la 34 la 17.
Mai este implementată reforma raportului unic, care prevede simplificarea şi optimizarea cu circa 40 la sută a informaţiei care o prezintă agentul economic şi timpul necesar. Până acum agentul economic trebuia să prezinte practic aceeaşi informaţie către cinci instituţii. În viitor, acest raport va fi prezentat doar organului fiscal, iar restul instituţiilor vor avea acces la această informaţie pe baza platformelor unice electronice.
Sunt reforme care, odată realizate, vor duce la îmbunătăţirea mediului de afaceri şi dezvoltarea IMM-urilor.
„Noile optimizări legislative, care foarte curând vor intra în vigoare, sunt ca o melodie plăcută la urechile antreprenorilor. Or, lichidarea barierelor birocratice, facilitarea instrumentelor de internaţionalizare, precum şi consolidarea organizaţiilor de suport sunt principalele doleanţe pe care le auzim de la beneficiarii noştri”, a menţionat Iulia Iabanji, director general ODIMM.
În cadrul actualei ediţii a Conferinţei IMM-urilor a fost lansată iniţiativa de a stimula procesele investiţionale locale, orientate spre susţinerea start-up-urilor gestionate de tineri pentru a scoate în evidenţă potenţialul antreprenorial al regiunilor. Astfel, trei tineri antreprenori şi-au prezentat proiectele investiţionale în scopul colectării fondurilor necesare pentru implementarea acestora.
Vlad Bercu
