Biroul Naţional de Statistică a publicat datele privind activitatea de comerţ exterior al Republicii Moldova în anul 2018. În linie cu semnalele ridicate de majoritatea economiştilor, exporturile au crescut cu 11,6 la sută, în timp ce importurile au avut o viteză de creştere relativ mai mare, de 19,3 la sută.
Este al treilea an consecutiv când exporturile sunt în expansiune, după căderea dramatică din 2015, când livrările de mărfuri moldoveneşti pe pieţele externe s-au diminuat cu 15,9 la sută. Aceeaşi traiectorie au urmat-o şi importurile care, de fapt, aveau „o misiune” mult mai grea, după declinul relativ din 2014, care însă s-a accentuat considerabil în anul următor la 25 la sută.
Ultimii zece ani au fost poate unii dintre cei mai zbuciumaţi pentru comerţul exterior din perioada de după anul 2000, când, după o cădere bruscă, urma o revenire, care dura un an-doi, apoi din nou un declin. A urmat perioada recuperării din anii 2016–2018.
Este adevărat, mulţi se aşteptau la recorduri în 2018. Exporturile vor depăşi 3 miliarde de dolari SUA, iar importurile 6 miliarde dolari. Ponderea UE va ajunge la 70 la sută din total exporturi. Prognozele arătau bine. Visam cu ochi deschişi după ascensiunea comerţului exterior în prima jumătate de an.
Şi Ministerul Economiei şi Infrastructurii se aştepta la o creştere a exporturilor cu 25,8 la sută, până la puţin peste 3 miliarde de dolari SUA, iar a importurilor cu 23,8 la sută, până la aproape 6 miliarde de dolari SUA.
După prima jumătate de an, existau toate motivele să credem într-un salt important, exporturile erau în creştere cu 27,9 la sută, iar importurile cu 25,39 la sută. Ponderea ţărilor UE era în creştere şi se apropia tot mai mult de 70 la sută. A urmat însă o scădere pe sfârşit de an, mai ales în ultimul trimestru, ce a dus la o temperare a creşterii. Este un motiv de alarmă această evoluţie?
Este clar că cifrele mai urmează să fie analizate, prin prisma tuturor componentelor şi domeniilor, precum şi a mediului extern, pentru a vedea unde şi cum s-a produs această creştere mai moderată în raport cu prima jumătate a anului. Important este că s-a mers pe trendul ce a urmat după 2014. Că exporturile şi importurile s-au menţinut pe creştere. Că, indiferent de faptul s-au confirmat sau nu prognozele, a fost atins un nivel record.
Primele concluzii pe care le sugerează statisticile oficiale. Ponderea exporturilor de mărfuri autohtone a crescut până la 68,4 la sută din total exporturi, faţă de 67,7 la sută în 2017. În condiţiile unei creşteri anemice în industrie şi agricultură, majorarea cu 12,9 la sută a livrărilor de mărfuri autohtone pe pieţele externe este sugestivă, comparativ cu un avans de 9 la sută a reexporturilor de mărfuri străine în 2018.
O a doua concluzie. Ponderea Uniunii Europene a fost în creştere, chiar dacă nu cea aşteptată. Exporturile de mărfuri destinate ţărilor UE au atins în anul trecut cota de 68,8 la sută în total exporturi, faţă de 65,8 la sută în 2017.
România şi-a consolidat poziţia de principala piaţă de desfacere pentru mărfurile din Republica Moldova, după o creştere în anul 2018 a livrărilor de bunuri moldoveneşti pe piaţa românească cu 31,9 la sută, aproape dublu faţă de anul precedent, când exporturile au crescut cu 17,1 la sută.
Este cea de-a doua cea mai mare creştere a exporturilor din Republica Moldova în România după anul 2011, când a fost înregistrată o majorare cu 52,8 la sută. Însă după o scădere în anul 2012 şi o creştere anemică în următorii trei ani, România înregistrează cea mai mare performanţă în exporturile din Republica Moldova.
Statisticile oficiale arată că exporturile din Republica Moldova pe piaţa românească s-au ridicat în anul trecut la 792,3 milioane de dolari SUA, o valoare de 3,5 ori mai mare faţă de livrările realizate pe cea mai mare piaţă ca mărime din est, cea a Federaţiei Ruse şi au depăşit cu 377 milioane de dolari exporturile spre ţările CSI.
Potrivit BNS, în anul 2018 exporturile de mărfuri au totalizat 2,7 miliarde dolari SUA. Ascensiunea livrărilor pe piaţa externă în proporţie de 90 la sută este determinată de creşterea exporturilor către Uniunea Europeană cu 16,6 la sută. Trei ţări-membre ale Uniunii Europene, respectiv România, Italia şi Germania, au ocupat primele trei poziţii în clasamentul statelor partenere în comerţul exterior, ponderea cărora în totalul exporturilor moldoveneşti se cifrează la 48,8 la sută.
În al treilea rând, dar nu ultimul, este creşterea ponderii exporturilor de maşini şi echipamente pentru transport, de la cota de 15,9 la sută în total exporturi în 2016, la 17,8 la sută în 2017 şi 21,7 la sută în 2018. Şi chiar dacă această categorie de exporturi nu ocupă prima poziţie, ea se apropie tot mai mult de exporturile de produse alimentare şi animale, care a avut o cotă de 22,7 la sută în anul trecut şi livrările de articole manufacturate diverse care au reprezentat 22,6 la sută în total exporturi.
O altă concluzie este că nu s-a reuşit stabilizarea livrărilor de mărfuri moldoveneşti pe pieţele din Est, ponderea ţărilor CSI s-a redus de la 19,09 la sută în 2017 la 15,37 la sută în 2018, iar cea a Federaţiei Ruse a coborât la 8 la sută. Nu se pune, probabil, problema revenirii la volumele de odinioară, însă relaţia cu o piaţă, considerată tradiţională, este o oportunitate care nu ar trebui să fie neglijată.
Alt factor, negativ, este că a crescut discrepanţa între ritmul de creştere a exporturilor şi importurilor, în 2017 raportul a fost de 18,6 la sută faţă de 20,2 la sută, în 2018 însă diferenţa a fost şi mai mare: 11,6 la sută şi 19,3 la sută.
Statisticienii constată că decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor Republicii Moldova a determinat acumularea în anul 2018 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de 3,1 miliarde dolari SUA, cu 651,1 milioane dolari SUA mai mare, comparativ cu cel înregistrat în anul 2017.
Cu ţările Uniunii Europene, balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 989,6 milioane dolari SUA, iar cu ţările CSI – cu un miliard, respectiv, cu 197,3 milioane dolari SUA şi 290,1 milioane dolari SUA mai mare, faţă de cel înregistrat în anul 2017.
Vlad Bercu
