Spre deosebire de vânzările din retail care au înregistrat o creştere relativ moderată de 4,6 la sută, comerţul online a continuat să crească exponenţial în ultimul an, potrivit unor estimări – cu 30,1 la sută în prima jumătate a anului trecut, în pas cu creşterea plăţilor fără numerar. În anii 2015-2019 acestea s-au majorat de cinci ori şi au ajuns la o cifră de peste 10 miliarde de lei, care ar fi fost greu de anticipat acum cinci ani. Chiar dacă specialiştii se aşteptau ca pandemia de coronavirus să contribuie la accelerarea e-comerce, după ce au estimat o creştere de circa 30 la sută în 2019, în anul următor pe fondul reducerii veniturilor, ritmul s-a menţinut.
Totuşi, moldovenii au ţinut cont de sfaturile economiştilor şi autorităţilor şi pe fondul distanţării sociale şi al celorlalte măsuri de siguranţă impuse, aceştia au achiziţionat din ce în ce mai mult online produsele de care aveau nevoie.
Este adevărat că, ca şi în alte domenii, comerţul online s-a făcut, vorba vine, „moldoveneşte”, la noi ca la nimeni. Deseori, faci comanda online, iar achitarea în numerar la livrarea mărfii. Sau, deşi este un domeniu nou pentru mulţi din noi, comerţul electronic, cu angajaţi tineri, unii şcoliţi pe la cursuri ţinute de mentori consacraţi, au „preluat metehnele” comerţului cu amănuntul. Pentru că unii dintre noi au început să practice alergatul, comandă, de exemplu, un ceas pentru sport, dar se trezesc că le este adus altul. Sau se livrează un mecanism care este imposibil de folosit fără instrucţiune, iar pe aceasta nu o regăseşti în pachetul de documente. Şi culmea, faci comanda în ajun de Revelion şi ţi se livrează produsul după Crăciunul pe vechi. Sunt exemple reale, despre care au vorbit cei pătimiţi pe reţelele de socializare.
Şi atunci degeaba ajustezi legislaţia la standardele europene, dezvolţi reţeaua de pos-terminale, deschizi portaluri, dacă nu ridici cultura comerţului.
Oricum, deja în anul 2019 comerţul electronic a atins cifra de aproape 11 miliarde lei, iar în nouă luni 2020 a trecut de 7,7 miliarde de lei, ceea ce reprezintă în trimestrul trei al anului trecut 14,0 la sută din totalul plăţilor fără numerar, potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei. Iar experţii se aşteaptă la o creştere spectaculoasă a vânzărilor pe platformele de comerţ electronic. Şi dacă mai luăm în considerare şi faptul că plăţile cu cardurile emise în Republica Moldova efectuate în străinătate, deşi evoluează pe un trend mai lent decât cele efectuate în ţară, în anii 2015-2019 s-au majorat de la 2,57 miliarde de lei în 2015 până la 6,67 miliarde în anul 2019.
Plăţile fără numerar continuă să crească puternic, în medie cu 49 la sută anual, totuşi valoarea acestor tranzacţii este departe de suma retragerilor de numerar. Comparativ cu media pe Uniunea Europeană (151), R. Moldova a înregistrat 19 plăţi pe cap de locuitor pe an. În R. Moldova fiecare patru persoane deţin trei carduri, în timp ce în UE în 2019, în medie fiecare cetăţean deţinea 1,5 carduri. Şi numărul de POS-terminale este mult mai mic, 8 POS-terminale la 1000 de cetăţeni, faţă de 29,6 media pe Uniunea Europeană. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui raport, prezentat în cadrul Consiliului Economic pe lângă prim-ministrul R. Moldova şi realizat cu sprijinul Programului USAID. Potrivit experţilor, există o serie de impedimente în dezvoltarea comerţului electronic din ţară.
Printre acestea sunt comisioanele bancare prea mari, obiceiul moldovenilor de a cumpăra în numerar, neacceptarea cardurilor la comercianţii mici, precum şi teama de a plăti cu cardul. Potrivit raportului, este nevoie de o serie de măsuri care ar ajuta la dezvoltarea economiei fără numerar.
Reprezentantul Misiunii USAID Moldova, Corneliu Rusnac, a menţionat că în raport s-au acoperit aspecte ce ţin de procesul creării unui magazin electronic, la toate etapele sale, începând cu decizia antreprenorului, costurile, modulele integrate şi până la atragerea clienţilor online, versus plasarea de produs/serviciu pe un marketplace deja existent, dar şi evaluarea costurilor de oportunitate aferente acestei decizii. Şi pentru că este un element important în comerţul electronic, s-au analizat şi unele aspecte financiare şi cele legate de logistică.
În acelaşi timp, experţii recomandă elaborarea unui Ghid pentru comercianţi şi clienţi privind comerţul electronic şi organizarea de cursuri de instruire pentru practicarea comerţului electronic.
Şi cum potenţialul pieţei e mare, iar acesta nu poate să rămână neutilizat, mai ales că pandemia va continua să producă schimbări în comportamentul clientului, dar şi a companiilor ce oferă sau vor oferi servicii de comerţ electronic, autorităţile încearcă să meargă într-un pas cu schimbările.
Primul pachet legislativ pentru digitalizarea unor procese economice deja a trecut etapa de avizări şi urmează să fie prezentat Guvernului spre aprobare, fiind identificate propuneri de modificare a 26 de legi speciale, în sensul simplificării modului de administrare online a afacerilor şi a interacţiunii la distanţă cu autorităţile.
Ministerul Economiei şi Infrastructurii a elaborat o foaie de parcurs pentru a impulsiona procesul de digitalizare a economiei naţionale şi dezvoltare a comerţului electronic, care vizează principalele constrângeri cu care se confruntă comunitatea de afaceri în procesul de interacţiune G2B, B2B şi B2C. Documentul include subiecte care necesită o abordare rapidă şi o soluţie imediată, care ar ajuta comunitatea de afaceri să depăşească mai uşor consecinţele pandemiei COVID-19. El conţine 37 de probleme prioritare care trebuie abordate.
Care sunt tendinţele în comerţul electronic din Europa?
Shopping-ul online continuă să se extindă la nivelul UE, iar în ultimii cinci ani cea mai mare creştere a cumpărăturilor online în rândul utilizatorilor de internet a fost înregistrată în România (27 puncte procentuale – p.p.), Cehia şi Croaţia (ambele cu 25 p.p.) şi Ungaria (23 p.p.), arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
În condiţiile în care cumpărăturile clasice sunt afectate de restricţiile impuse pentru stoparea pandemiei de coronavirus (Covid-19), iar preferinţele şi obiceiurile consumatorilor se schimbă, comerţul electronic îşi va continua expansiunea, estimează Eurostat.
La nivelul UE, 89% dintre persoanele cu vârste între 16 şi 74 de ani au folosit internetul în 2020, din care 72% au cumpărat sau au comandat bunuri sau servicii pentru consum propriu. Achiziţiile online cu crescut cu patru puncte procentuale în 2020 faţă de 2019 (68% din utilizatorii de internet) şi cu zece puncte procentuale faţă de 2015 (62%).
În 2020, campionii achiziţiilor online din UE au fost locuitorii din: Olanda (91%), Danemarca (90%), Germania (87%), Suedia (86%) şi Irlanda (81%). La polul opus, cu cel mai redus procent, s-au situat Bulgaria (42%) şi România (45%).
Cele mai frecvente achiziţii online au fost articolele de îmbrăcăminte (inclusiv vestimentaţie sportivă), încălţăminte şi accesorii (comandate de 64% din cumpărătorii online), filme sau seriale prin intermediul serviciilor de streaming sau de descărcare (32%), livrări de la restaurante, lanţuri de fast-food şi servicii de catering (29%), mobilă, accesorii pentru locuinţă şi produse de grădinărit (28%), cosmetice (27%), cărţi printate, reviste sau ziare (27%), computere, tablete, telefoane mobile sau accesoriile lor (26%) şi muzică prin intermediul serviciilor de streaming sau de descărcare (26%).
Şi moldovenii prind gustul comerţului electronic şi achitărilor cu cardul, fie pentru servicii sau mărfuri. Iată doar câteva cifre concludente. Dacă în anul 2010 valoarea operaţiunilor cu carduri emise în R. Moldova efectuate în ţară fără numerar era de 431 milioane de lei, în 2019 s-a ajuns la o cifră de neimaginat, 10 miliarde de lei. Şi acest trend în ascensiune se va accelera. Vânzările pe platforme de comerţ electronic au un viitor, cu siguranţă dacă mulţi dintre noi au fost tentaţi măcar o dată să facem o achiziţie online, peste câţiva ani aceasta va deveni o obişnuinţă.
Vlad Bercu
