Comisia Naţională a Pieţei Financiare (CNPF) are o serie de propuneri în vederea modificării climatului investiţional pe piaţa financiară nebancară din R. Moldova. Pentru expunerea acestor sugestii, Iurie Filip şi Nina Dosca, vicepreşedinţi ai Consiliului de administraţie al CNPF, au prezentat principalele idei în acest sens, luni, în cadrul unei conferinţe de presă cu genericul “Stimularea dezvoltării pieţei financiare nebancare prin instrumente fiscale”.
“Venim cu sugestii pentru modificări de politici pe anumite domenii ale pieţei financiare nebancare şi anume: piaţa valorilor mobiliare, cea a asigurărilor şi plasamente colective. Sunt necesare eforturi conjugate în vederea stimulării dezvoltării pieţei financiare nebancare”, a declarat Iurie Filip.
Potrivit lui Filip, în acest context, un şir de propuneri au fost înaintate Ministerului Finanţelor pentru a fi luate în considerare în cadrul elaborării politicii fiscale. Toate acestea reieşind din faptul că, în conformitate cu Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pentru anii 2011-2014, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, de comun cu Ministerul Finanţelor, sunt autorităţile responsabile pentru elaborarea proiectului de modificare şi completare a legislaţiei fiscale privind piaţa financiară nebancară.
„Una dintre modificările propuse de către CNPF Misterului Finanţelor ţine de fondurile nestatale de pensii, care astăzi, conform Codului fiscal, pentru persoana fizică, care face contribuţii în fondul nestatal de pensii, suma dedusă din venitul impozabil nu trebuie să depăşească 15% din venitul câştigat. Deductibilitatea este redusă, comparativ cu jurisdicţiile europene (nelimitat pentru persoane fizice – cazul Ungariei, cu o piaţă a pensiilor facultative foarte bine dezvoltată). Dat fiind nivelul salariului mediu pe economia naţională, salariaţii nu sunt interesaţi de o sumă atât de mică sub formă de deductibilitate”, a declarat Filip.
Potrivit sursei citate, valoarea contribuţiilor la fondul nestatal de pensii, la fel, este inclusă în baza de calcul a contribuţiilor la asigurările sociale de stat şi asigurarea medicală obligatorie. Prin urmare, este necesar să existe o deductibilitate totală a contribuţiilor la un fond nestatal de pensii, astfel cum se practică şi în alte state cu pensii facultative (spre exemplu, România), şi anume: scutirea contribuţiilor plătite de la plata impozitului pe venit, a contribuţiilor la sistemul public de asigurări sociale şi a asigurărilor medicale obligatorii.
„În contextul evoluţiilor demografice, stimularea economisirilor private pe termen lung devine una din principalele opţiuni pentru susţinerea sistemului asigurărilor sociale. Mai mult ca atât, primele colectate de către asigurătorii care practică asigurări de viaţă, de regulă, sunt investite, astfel susţinând activitatea economică”, a mai spus Iurie Filip.
În cadrul conferinţei s-a menţionat faptul că în practica internaţională sunt frecvent utilizate facilităţi fiscale pentru a stimula direcţionarea mijloacelor persoanelor fizice în asigurări de viaţă. Spre exemplu: Cehia – acordă deductibilitate pentru asigurări de viaţă în limita a 400 € anual; Slovacia – acordă deductibilitate pentru asigurări de viaţă în limita a 300 € anual; Estonia – acordă deductibilitate pentru toate primele plătite pentru asigurări de viaţă, încheiate pentru minim 10 ani; Lituania – acordă deductibilitate pentru toate primele plătite pentru asigurări de viaţă, încheiate pentru minim 10 ani, dar nu mai mult de limita a patru salarii minime pe economie.
„În cazul Republicii Moldova se propune ca deducerea primelor de asigurări de viaţă, de sănătate, accidente şi riscuri de calamităţi naturale achitate de persoanele fizice să constituie un salariu mediu lunar pe economie care constituie 4225 lei”, a declarat Iurie Filip.
Nina Dosca a declarat că, pentru asigurarea creşterii atractivităţii investirii în valori mobiliare, se propune neimpozitarea dividendelor achitate de societăţile pe acţiuni. „În acest context, în vederea asigurării unor surse alternative de finanţare a agenţilor economici şi dezvoltării pieţei de capital prin diversificarea instrumentelor financiare, CNPF a propus Ministerului Finanţelor oferirea facilităţilor fiscale nu doar în raport cu valorile mobiliare de stat şi depozitele bancare, dar şi în raport cu valorile mobiliare corporative, prin includerea în lista surselor neimpozabile a dividendelor şi a dobânzilor aferente obligaţiunilor emise de către societăţile pe acţiuni, autorităţile publice centrale şi locale”, a punctat Dosca.
Potrivit sursei citate, în partea ce vizează creşterea de capital se remarcă că la vânzarea valorilor mobiliare, brokerul reţine în prealabil 7% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, fără a se cunoaşte la momentul efectuării tranzacţiei dacă a fost înregistrată o creştere de capital sau nu. „După cum se cunoaşte, majoritatea cetăţenilor din Republica Moldova au devenit acţionari ai societăţilor pe acţiuni ca rezultat al investirii bonurilor patrimoniale în cadrul procesului de privatizare. Din analiza statisticii pieţei bursiere, cât şi extrabursiere, se relevă că vânzarea acţiunilor de către deţinători, în majoritatea cazurilor, se efectuează la preţuri mai mici decât valoarea lor nominală sau de procurare, respectiv, în aceste cazuri nu se atestă o creştere de capital. În context, este necesară exonerarea de la reţinerea prealabilă din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice pe veniturile obţinute sub formă de creştere de capital”, a declarat Dosca.
Vorbitorii au menţionat faptul că propunerile enumerate sunt prezentate Ministerului Finanţelor mai mulţi ani consecutiv, însă, până la ora actuală, nu şi-au găsit teren propice pentru implementare. „Suntem siguri că aceste deziderate ar contribui la dezvoltarea pieţei financiare nebancare, în particular, şi a R. Moldova, în general”, au declarat sursele citate.
Fiind întrebat de către jurnalişti cum comentează aspectul prezenţei în Legea privind piaţa de capital a două Depozitare centrale: unul ţinut de Banca Naţională şi al doilea de Ministerul Justiţiei, Iurie Filip a menţionat că acesta este primul caz în practica mondială când o instituţie precum este cea a Ministerului Justiţiei va deţine funcţia de Depozitar central.
„Nu vă putem răspunde foarte clar la întrebări deoarece încă nu ne dăm seama cum vor funcţiona noile prevederi ale legislaţiei, însă, cu siguranţă această lege va afecta toată piaţa de capital din R. Moldova. La moment, avem şi noi o serie de întrebări la care sperăm să găsim răspunsul în curând”, a menţionat Filip.
Potrivit lui, există anumite riscuri odată cu intrarea în vigoare a noii legi. „Menţionez că unele dintre cele mai importante responsabilităţi pe care le are depozitarul ţine de clearing şi decontările necesare tranzacţiilor. În noile condiţii, nu înţelegem încă mecanismul care va fi aplicat în vederea realizării acestor responsabilităţi”, a opinat Filip.
Tatiana Solonari
