În ultima perioadă, pe teritoriul Republicii Moldova se înregistrează o creştere alarmantă a tentativelor de fraudă prin care escrocii încearcă – şi de multe ori reuşesc – să lase cetăţenii fără mijloace financiare. Creativitatea infractorilor cibernetici nu are limite, iar scenariile folosite sunt din ce în ce mai diverse şi mai convingătoare. Aceştia utilizează diferite pretexte pentru a induce în eroare victimele şi pentru a crea un sentiment de urgenţă sau panică.
Scopul escrocilor este să ajungă la resursele dumneavoastră financiare, iar cheia pentru a le accesa este obţinerea datelor personale (cum ar fi IDNP-ul, informaţii despre venituri, salarii sau pensii) şi a datelor de pe cardul bancar (numărul cardului, codul CVV din 3 cifre, parolele unice primite prin SMS). Cu aceste informaţii, ei pot accesa direct conturile dumneavoastră pentru a vă sustrage banii sau pot contracta credite rapide în numele dumneavoastră, lăsându-vă cu datorii substanţiale.
• Falsul colet (ex. Nova Poşta/Poşta Moldovei): Primiţi un SMS care vă anunţă că un colet (sau scrisoare) nu poate fi livrat din cauza adresei incomplete sau a neachitării unei taxe mici. Vi se oferă un link unde vi se cer datele cardului.
• Apelul de la „operatorul de telefonie”: Sunteţi contactat sub pretextul „optimizării reţelei”, „prelungirii contractului”, „recurenţei punctelor de loialitate” sau „trecerii la tehnologia 5G”. Vi se cere să dictaţi coduri primite pe telefon, să accesaţi linkuri sau să instalaţi aplicaţii, oferindu-le astfel acces deplin la telefonul dumneavoastră.
• Falsa aprobare a unui credit: Un aşa-zis reprezentant al unei companii de creditare sau al unei bănci vă sună că „v-a fost aprobat creditul”, deşi nu aţi depus nicio cerere. Pentru a „anula” împrumutul sau a primi banii, vi se cer urgent datele personale şi cele de pe card.
• Tombole şi premii fictive: Sunteţi anunţat telefonic că aţi câştigat un premiu la o tombolă, aţi primit o donaţie sau o moştenire. Pentru a intra în posesia acestora, vi se cere să plătiţi o „taxă de validare” sau să oferiţi datele dumneavoastră.
• Pretextele de la instituţiile statului/utilităţi: Escrocii se recomandă drept angajaţi de la primărie, fisc, alte instituţii ale statului sau furnizori de servicii (ex: Apă-Canal pentru „schimbarea urgentă a contoarelor”). Ei cer date despre venituri, pensie sau componenţa familiei, pretinzând că fac recalculări sau verificări.
• NU divulgaţi nimănui datele personale (numele complet, adresa, data naşterii, IDNP-ul, alte date confidenţiale) şi datele bancare (numărul cardului, data expirării sau codul CVV (cele 3 cifre de pe verso), denumirea băncii la care vă deserviţi sau conturile bancare).
• NU transmiteţi codurile de confirmare primite de la bancă sau operatorul de telefonie. Nicio instituţie dintre acestea nu vă va cere astfel de coduri!
• NU accesaţi linkuri primite prin SMS-uri suspecte sau mesagerii (Viber, Telegram, WhatsApp) şi nu instalaţi aplicaţii solicitate.
• NU oferiţi informaţii despre venituri, salarii sau pensii unor persoane necunoscute.
• Orice apel primit de la o persoană necunoscută trebuie să vă pună în gardă.
• Întrerupeţi apelul dacă persoana de la celălalt capăt al firului insistă să afle informaţii personale sau vă grăbeşte să luaţi o decizie.
• Verificaţi informaţia la sursa oficială. Sunaţi dumneavoastră direct la numărul oficial al băncii, al companiei de telefonie sau al instituţiei de utilităţi pentru a confirma dacă apelul a fost real. Folosiţi numărul oficial de pe paginile web ale acestora, nu numărul de la care aţi fost contactat.
• Anunţaţi banca dvs. şi poliţia (după caz) dacă aţi reuşit să introduceţi datele cardului sau să oferiţi informaţii confidenţiale. De asemenea, blocaţi imediat cardul prin aplicaţia bancară.
Doar prin informare ne putem proteja unii pe alţii. Discutaţi despre aceste riscuri cu familia şi prietenii dumneavoastră.
Direcţia generală comunicare şi educaţie financiară a CNPF
