Parlamentul a votat, la 31 iulie, în prima şi a doua lectură, proiectul de lege privind instituirea moratoriului privind acordarea cetăţeniei Republicii Moldova prin investiţie. Moratoriul asupra recepţionării cererilor noi de dobândire a cetăţeniei moldoveneşti prin investiţie a fost instituit pentru o perioadă de patru luni şi ar putea fi prelungit cu încă cel mult două luni, până va fi luată o decizie finală, mergem mai departe cu Programul, îl modificăm sau îl suspendăm definitiv.
Cererile de dobândire a cetăţeniei Republicii Moldova prin investiţie care au fost depuse până la data intrării în vigoare a acestei legi vor fi procesate în continuare. De asemenea, termenul contractelor agenţilor acreditaţi semnate pentru anul 2019, va fi prelungit cu o perioadă egală perioadei moratoriului, fără achitarea taxei pentru lunile respective.
În esenţă, efectele unei asemenea legi cred că sunt totuşi parţial negative, atât pentru Republica Moldova (deoarece confirmă caracterul oportunist de schimbare din mers a regulilor de joc, că nimic nu este sigur, nici chiar în cazul legilor), cât şi mediul de afaceri (deoarece se va simţi vulnerabil în condiţiile în care nu există stabilitate în legislaţie).
Pe de altă parte, Guvernul a obţinut astfel un răgaz pentru a analiza ce este bine şi ce e rău în acest program. Şi dacă au avut dreptate cei care, înainte de a fi aprobat Programul cetăţeniei prin investiţie, afirmau că acesta este „inoportun” şi „păgubos”. Sau economiştii care puneau la îndoială transparenţa Programului, declarând că acesta ar putea fi un coridor prin care să fie readuşi în ţară banii furaţi din sistemul bancar moldovenesc.
Existau dubii, chiar dacă Programul de dobândire a cetăţeniei Republicii Moldova prin investiţie a fost elaborat de către Guvernul Republicii Moldova în parteneriat cu consorţiul compus din companiile Henley & Partners şi Moldovan Investment Company şi spunea clar că solicitanţii principali şi persoanele aflate la întreţinerea lor să aibă un trecut decent, legal, fără antecedente penale. Nu a convins oponenţii nici argumentul că la nivel mondial, asemenea programe sunt implementate în 60 de state, iar anual 40 de mii de persoane obţin cetăţenia altor ţări, contribuind în medie cu circa trei miliarde de dolari la fiecare economie.
Nu a destrămat unele îndoieli, în special în ceea ce priveşte provenienţa investiţiei şi persoanele care le-au făcut, nici modul cum au evoluat lucrurile după lansarea în noiembrie 2018 a Programului de dobândire a cetăţeniei prin investiţie. Doar două persoane au beneficiat de acest program, una din India şi alta din Australia. Alte 34 de cereri se aflau, la sfârşitul lunii iulie, pe rol. Aceste dosare urmează să aducă Republicii Moldova 4,6 milioane de euro, s-a anunţat în luna iulie când Guvernul a avizat proiectul de lege privind instituirea moratoriului.
La doar câteva zile după adoptarea legii de către Parlament, la 2 august în „Monitorul Oficial” a fost publicat decretul şefului statului, Igor Dodon, privind acordarea cetăţeniei Republicii Moldova, din care aflăm că Moldova are încă şase cetăţeni prin investiţie. Pentru prima dată se acordă cetăţenia Republicii Moldova atât unor cetăţeni străini, ca solicitanţi principali, cât şi unor membri ai familiilor lor, scrie Mold-street.com.
Cine sunt noii solicitanţi ai cetăţeniei moldoveneşti? Lipsă absolută de claritate. Ce să înţelegem, de exemplu, din decretul prezidenţial prin care a fost acordată cetăţenia Republicii Moldova solicitantului principal în baza datelor de identificare ale Dosarului nr. SP/04/2019 împreună cu doi membri ai familiei în baza datelor de identificare ale Dosarelor nr. SP/041/2019 şi SP/042/2019; solicitantului principal în baza datelor de identificare ale Dosarului nr. SP/07/2019 împreună cu un membru al familiei în baza datelor de identificare ale Dosarului nr. SP/071/2019 şi solicitantului în baza datelor de identificare ale Dosarului nr. SP/08/2019?
Abracadabra, nimic altceva. Este clar, ar trebui să existe un anumit grad de confidenţialitate în acest caz. Bunăoară, valoarea investiţiei şi domeniul în care a fost făcută. Republica Moldova nu ar fi unica în acest sens. Transparenţa „zero” provoacă însă doar întrebări şi îndoieli în ceea ce priveşte onestitatea acestui act de acordare a cetăţeniei. Am putea greşi. Teama de greşeală însă face fragil acest Program în faţa opiniei publice.
Programul de dobândire a cetăţeniei prin investiţii prevede că o persoană străină poate obţine cetăţenia Moldovei dacă va transfera cel puţin 100 de mii de euro în Fondul de investiţii publice pentru dezvoltare durabilă sau minimum 250 de mii de euro în unul dintre domeniile de dezvoltare strategică ale Republicii Moldova. Autorităţile sperau că în primii cinci ani de funcţionare a programului, vor atrage 1,3 miliarde de euro.
Solicitanţii trebuie să plătească o contribuţie minimă nerambursabilă la Fondul de Investiţii Publice:
• 100.000 de euro pentru un singur solicitant;
• 115.000 de euro pentru un cuplu;
• 145.000 de euro pentru o familie de patru persoane;
• 155.000 de euro pentru o familie de cinci sau mai multe persoane.
Taxa pentru furnizarea serviciilor guvernamentale şi consilierea de către agenţii licenţiaţi reprezintă o sumă de până la 35 000 de euro per aplicaţie.
În plus, solicitanţii sunt obligaţi să plătească taxe guvernamentale în valoare de 5 000 de euro pentru principalul reclamant, 2 500 de euro pentru un soţ/soţie, 1 000 de euro pentru un copil cu vârsta cuprinsă între 0 şi 15 ani, 2 500 de euro pentru un copil aflat la întreţinere cu vârsta de 16-29 de ani şi 5 000 de euro pentru un părinte aflat la întreţinere – al solicitantului principal sau al soţului/soţiei – care are vârsta de 55 de ani şi mai mult.
Programe de dobândire a cetăţeniei prin investiţii există şi în Antigua şi Barbuda (de la 100 mii dolari SUA); Bulgaria (511 mii euro); Republica Dominicană (de la 100 mii dolari SUA); Grenada (de la 200 mii dolari SUA); Cipru (de la 2 milioane de euro); Malta (de la 800 mii euro); Saint Kitts şi Nevis (de la 150 mii dolari SUA); Santa Lucia (de la 100 mii dolari SUA).
Programe de acest fel sunt şi în Vanuatu (investiţii într-un fond de dezvoltare), Marea Britanie (investiţii în economia ţării) şi SUA (investiţii în întreprinderi comerciale). Permis de şedere prin investiţii poate fi obţinut în Franţa, Slovenia, Ungaria, Croaţia, Emiratele Arabe Unite şi Rusia.
Ministrul Economiei şi Infrastructurii, Vadim Brînzan, declara recent în cadrul unei conferinţe de presă că în cazul în care Parlamentul va întrerupe programul dobândirii cetăţeniei prin investiţii, Republica Moldova va fi nevoită să plătească milioane de euro consorţiului de companii care gestionează proiectul. O asemenea clauză există în contractul semnat, anterior, de Ministerul Economiei.
Vadim Brînzan a menţionat însă că acest program, aşa cum este acum, prezintă riscuri legate de structura tranzacţiilor financiare. La fel, a apărut un sentiment de obscuritate, spune ministrul, menţionând că este necesar să se cunoască care sunt beneficiarii finali ai consorţiului de companii care au grijă de program. Se cer verificări şi asupra celor zece operatori locali care perfectează actele primite de la doritorii de a obţine cetăţenia prin investiţii.
Totodată, el a afirmat că a avut câteva întrevederi cu reprezentanţii consorţiului de companii care gestionează programul, cu sediul la Londra, care s-au declarat deschişi pentru dialog, astfel încât procesul de obţinere a cetăţeniei să devină mai transparent.
După recentul decret al şefului statului, 28 de cereri se află în proces de examinare. Majoritatea solicitanţilor sunt din Asia, Oceania, SUA, dar şi din Europa.
Vlad Bercu
