Din punct de vedere a evoluţiei economiei, 2017 a fost în mod cert cel mai bun an din ultimii trei, cu o creştere de 4,5 la sută. Şi asta în condiţiile în care nu a fost cel mai bun an pentru agricultură, care tradiţional mişcă în sus economia, iar schimbarea multaşteptată în ecuaţia creşterii nu s-a schimbat. Consumul populaţiei a avut, la fel ca şi în ultimele decenii, o contribuţie importantă în creşterea Produsului Intern Brut (PIB). Iar, ca urmare, dezvoltarea în Republica Moldova este mai lentă decât creşterea economică din cauza calităţii relativ slabe a creşterii.
Mulţi s-au temut în primăvară, când a dat peste noi „chiciura şi valurile de zăpadă”, că vom avea un an prost pentru agricultură şi că vom suporta mari pierderi care, într-un final, se vor reflecta în PIB. Nu s-a întâmplat aşa. După nouă luni Biroul Naţional de Statistică anunţa o creştere a producţiei agricole globale de 3,7 la sută, determinată de creşterea producţiei vegetale cu 6,3 la sută.
Agricultura, silvicultura şi pescuitul şi-au menţinut ponderea „tradiţională” de aproximativ 12 la sută la formarea PIB, iar contribuţia la creşterea acestuia a fost de 1 la sută.
Deja la începutul anului 2018 era clar că, în fine, consumul final al gospodăriilor populaţiei va rămâne „motorul” principal al creşterii în anul precedent. Valoarea transferurilor de mijloace băneşti efectuate în favoarea persoanelor fizice a crescut în anul trecut cu 11,2 la sută, faţă de anul precedent când remiterile coborâse la cel mai jos nivel din ultimii zece ani. Persoanele fizice (rezidente şi nerezidente) au primit prin băncile din Republica Moldova mijloace băneşti în sumă netă de aproape 2 miliarde de lei. Câştigul salarial mediu lunar brut din economia naţională s-a ridicat în 2017 la 5697,1 lei, după o creştere în valoare nominală cu 12,1 la sută, iar în termeni reali (ajustat la indicele preţurilor de consum) – cu 5,2 la sută.
Şi statisticile, date publicităţii la mijlocul săptămânii trecute, au confirmat ceea ce analiştii anticipau demult. Din punct de vedere al utilizării PIB, creşterea acestuia a fost determinată, în primul rând, de consumul final al gospodăriilor populaţiei care a avut o contribuţie la creşterea economică de 4,2 la sută şi o contribuţie determinantă la formarea PIB de, respectiv, 85,8 la sută.
Formarea brută de capital fix a contribuit cu 1,2 puncte procentuale la creşterea per totalul economiei şi a avut o contribuţie de 21,9 la sută în valoarea produsului intern brut.
Contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o exportul net (-2,7 la sută), consecinţă a deficitului balanţei comerciale (minus 42 292 milioane de lei).
Republica Moldova a înregistrat un avans economic de 4,5 la sută în anul 2017 faţă de anul precedent, peste aşteptările analiştilor şi oficialităţilor, care au mizat pe o creştere cu 3,0-3,5 la sută a produsului intern brut.
Statisticile oficiale relevă că Republica Moldova a avut în trimestrul patru cea mai mare creştere economică din anul trecut, de 6,4 la sută în termeni reali, comparativ cu perioada similară din 2016. Ritmul de creştere a accelerat de la 3,1 la sută în primele trei luni ale anului trecut, cu o nesemnificativă reducere în trimestrul doi, până la 5,4 la sută în trimestrul trei şi, respectiv, 6,4 la sută în ultimele trei luni ale anului.
BNS a anunţat rezultatele pentru anul trecut care indică o creştere până la 150,3 miliarde de lei a produsului intern brut (PIB). Ministerul Economiei şi Infrastructurii se aştepta la o valoare a PIB-ului de 148,7 miliarde de lei şi o majorare a acestuia cu 3,5 la sută. Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială anticipau o creştere de 3,5 la sută a economiei moldoveneşti în 2017, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a fost mai rezervată în prognoze şi se aştepta la un avans de 3,0 la sută.
Pe categorii de resurse, creşterea PIB, în nouă luni, a fost determinată de următoarele activităţi economice:
Informaţiile şi comunicaţiile au avut o contribuţie la creştere de 0,2 la sută, iar construcţiile de 0,1 la sută.
Total pe economie, valoarea adăugată brută a depăşit cu 3,8 la sută nivelul anului precedent, contribuind la creşterea şi formarea PIB cu 3,3 la sută şi, respectiv, 84,1 la sută.
Volumul impozitelor pe produse s-a majorat cu 6,9 la sută în raport cu anul anterior, contribuind la creşterea şi formarea PIB cu 1,1 la sută şi 16,3 la sută, corespunzător.
Evident că, în perspectiva imediată, rolul consumului în evoluţia economiei, bazată pe remiteri şi creşteri salariale, nu trebuie neglijat. “Creşterea reală a transferurilor publice şi redresarea observată a remiterilor vor contribui la susţinerea creşterii pe termen mediu”, este de părere economistul Băncii Mondiale, Marcel Chistruga.
Însă resursele de creştere a transferurilor se vor epuiza într-o bună zi. Şi atunci ce va urma? Schimbarea modelului de creştere, care va asigura evoluţia ascendentă a economiei, dar şi bunăstarea populaţiei din surse interne.
Pe termen lung, modelul acesta de creştere economică din consum şi bunăstare a populaţiei este periculos, va accentua şi mai mult deficitul balanţei de plăţi.
Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” apreciază că este necesară regândirea modelului de creştere economică a Republicii Moldova, prin realizarea unor reforme sistemice care vor avea un impact asupra calităţii şi dinamicii creşterii economice din anii următori. În acest sens, ameliorarea competitivităţii economiei moldoveneşti „trebuie să rămână şi în continuare prioritatea zero pentru autorităţi”.
Îmbunătăţirea guvernanţei economice în sectorul financiar şi cel real ar ajuta Moldova să-şi îmbunătăţească rezultatele socio-economice (în special în educaţie, sănătate şi infrastructură vitală) şi să creeze o bază mai solidă pentru creştere. Eliminarea scutirilor fiscale care nu au o justificare clară rămâne una din reformele-cheie din domeniul finanţelor publice, cred experţii Băncii Mondiale.
O ţară a cărei creştere este bazată pe consum este vulnerabilă la şocurile externe. Ne-am convins de aceasta în timpul crizelor recente, când transferurile în favoarea persoanelor fizice au scăzut cu 30 la sută, s-au redus brusc importurile, iar economia moldovenească a înregistrat în 2015 o scădere, fie şi nesemnificativă, de 0,4 la sută. S-au micşorat investiţiile în active materiale pe termen lung, s-a subţiat fluxul de investiţii străine directe, iar cursul leu-dolar a crescut vertiginos, de la o medie anuală de 14,04 lei pentru un dolar în 2014 la aproape 20 lei peste doi ani.
Demult se vorbeşte despre oportunitatea schimbării paradigmei economice. Altfel zis, a calităţii creşterii. Una bazată pe investiţii, exporturi, o dezvoltare economică mai accelerată. O dezvoltare sustenabilă, bazată mai mult pe sursele interne, care ar face economia mai puţin vulnerabilă la şocurile externe. Mai stabilă. În ultima instanţă, ar însemna crearea unor noi locuri de muncă, o economie mai competitivă pe piaţa regională. Este dificil de spus când se va produce schimbarea, însă nu se mai pune la îndoială faptul că este mai mult decât oportună.
Vlad Bercu
