Bugetul pentru anul 2017: ce reprezintă haznaua statului?

Ministerul Finanţelor, a publicat o prezentare succintă a bugetului prin tabele, grafice şi imagini, “Bugetul pentru cetăţeni 2017”. Prezentarea interactivă a fost elaborată cu suportul Centrului Analitic Independent Expert-Grup şi ne ajută să înţelegem mai bine indicatorii economici care stau la baza formării bugetului de stat.

Provocarea principală pentru anul 2017 şi pe termen mediu reprezintă implementarea în continuare a reformelor structurale; consolidarea finanţelor publice şi a stabilităţii financiare drept condiţii primordiale pentru atingerea obiectivului durabilităţii bugetar-fiscale, prin menţinerea unui deficit al bugetului public naţional la nivel sustenabil, evitând riscurile legate de şocurile interne şi externe, precum şi dependenţa de asistenţă financiară externă.

Noutăţile politicii fiscale şi vamale:
– Majorarea scutirilor persoanele şi a tranşelor de venit la mărimea ratei inflaţiei, -82,9 milioane de lei;
– Stabilirea unui regim fiscal unic de impozitare a veniturilor obţinute din activităţile desfăşurate de către avocaţi, notari, executori judecătoreşti, mediatori, experţi judiciari, traducători/interpreţi autorizaţi, +7,7 milioane de lei;
– Stabilirea unui regim fiscal simplificat şi facilitar privind impozitul pe venitul persoanelor fizice care obţin venituri din activităţi independente de comerţ fără a constitui o formă organizatorico-juridică a activităţii de antreprenoriat. Scutirea de la aplicarea creşterii de capital la înstrăinarea locuinţei de bază, concomitent cu definirea termenului de locuinţă de bază, şi anume locuinţa în care persoana timp de 3 ani îşi are viza de reşedinţă/domiciliu şi o deţine în proprietate;
– Modificarea termenului de depunere a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit de la 25 martie la 30 aprilie;
– Majorarea impozitului pe venitul reţinut la sursa de plată din livrarea producţiei agricole către agenţii economici de la 2% la 3%, +4,2 milioane de lei;
– Majorarea cotei de impozitare a veniturilor de la darea în locaţiune a imobilului către alţi cetăţeni, de la 5% la 7%, +1,08 milioane de lei;
– Aplicarea cotei reduse a TVA de 8% la livrarea biocombustibilului solid destinat producerii energiei termice, energiei electrice şi apei calde, inclusiv a materiei prime utilizate în scopul producerii biocombustibilului solid;
– Aplicarea cotei standard a TVA de 20% pentru serviciile legate de operaţiunile de acordare de licen­ţe şi eliberare de brevete referitoare la obiectele dreptului de autor şi ale drepturilor conexe, +80,0 milioane de lei;
– Acordarea posibilităţii agentului economic de trecere în cont a sumei TVA pentru serviciile prestate regulat, în luna în care a avut loc livrarea acestora, dacă agentul economic primeşte factura fiscală până la data de 10 inclusiv a lunii următoarele celei care a avut loc livrarea;
– Stabilirea cotei accizei pentru mărfurile supuse accizelor pentru o perioadă de 3 ani;
– Continuarea procesului de armonizare la Directivele UE prin majorarea cotei accizei pentru produsele din tutun şi produsele petroliere, +514,5 milioane de lei;
– Majorarea cotelor accizelor stabilite în sume fixe (băuturi alcoolice, oxigen, azot) în mărimea ratei inflaţiei prognozată pentru anii 2017-2019 (5%), +28,8 milioane de lei;
– Anularea accizei pentru mărfurile ce nu mai reprezintă în practica internaţională mărfuri supuse accizelor, cum ar fi: aparatele de înregistrare şi reproducere a sunetului, aparatele video de înregistrat sau de reprodus şi aparatele de recep­ţie pentru radiodifuziune;
– Stabilirea cotei accizei pentru autoturisme în monedă naţională MDL şi micşorarea cotei accizei de la 3,72 euro până la 2,5 euro pentru autoturisme cu capacitate cilindrică mare;
– Majorarea cotei maxime de impozitare pentru bunurile imobiliare cu destina­ţie locativă de la 0,3% la 0,4%. (Astfel, cota minimă de impozitare va constitui 0,05%, iar cota maximă 0,4%), majorarea cotei impozitului pentru bunurile imobiliare cu altă destina­ţie decât cea locativă sau agricolă de la 0,1% la 0,3%, +87,3 mil. lei;
– Acordarea dreptului autorităţilor locale de a stabili de sine stătător mărimea scutirii de la plata impozitelor pe bunurile imobiliare pentru persoanele de vârstă pensionară, persoanele cu dizabilităţi etc. Scutirile stabilite în Codul Fiscal vor fi valabile până la adoptarea unei decizii de modificare a acestora de către autoritatea locală;
– Acordarea dreptului entităţilor din Moldova (în special cele care fac parte din grupuri multinaţionale) de a aplica o perioadă de gestiune diferită de anul calendaristic;
– Extinderea facilităţilor fiscale prevăzute în prezent pentru angajaţii companiilor IT până în anul 2020;
– Implementarea în legislaţia fiscală a Republicii Moldova a conceptului de Soluţie Fiscală Individuală Anticipată;
– Plafonarea taxei vamale la importul de carne (din specia bovine şi porcine, cocoşi şi găini) şi unt, în contextul angajamentelor asumate în cadrul OMC;
– Necalcularea dobânzii în cazul prelungirii termenului de plată a drepturilor de import şi de export pentru agenţii economici cu statut de agent economic autorizat;
– Reducerea taxei pentru sigiliu aplicat de organul vamal de la 4 euro la 2 euro;
– Necalcularea majorării de întârziere (penalităţii) în cadrul procedurii de amânare a determinării definitive a valorii în vamă şi celei de stabilire cu caracter definitiv a codului mărfii.

Pentru 2017 estimările pentru Bugetul Public Naţional prevăd venituri de 51,6 miliarde de lei şi cheltuieli de 55,9 miliarde lei, la un deficit de 4,3 miliarde de lei.

Principalele surse de venit:

  • Taxa pe valoarea adăugată – 16 miliarde de lei;
  • Contribuţiile pentru asigurări socia­le – 11,4 miliarde de lei;
  • Accizele – 5 miliarde de lei;
  • Alte venituri – 3,8 miliarde de lei;
  • Impozitul pe venitul persoanelor juridice – 3,6 miliarde de lei;
  • Primele pentru asigurări medicale – 3,5 miliarde de lei;
  • Impozitul pe venitul persoanelor fizice – 3,28 miliarde de lei;
  • Granturile externe – 3 miliarde de lei;
  • Taxa asupra comerţului exterior – 1,26 miliarde de lei;
  • Impozitul pe proprietate – 556 milioane de lei.

Creşterea veniturilor faţă de anul 2016 va fi de circa 5 miliarde 120,5 milioane de lei, ca urmare a creşterii mai semnificative a încasărilor din taxe, impozite şi granturi.

Cele mai mari majorări de cheltuieli în anul 2017:

  • Protecţia socială – 1538,4 milioane de lei;
  • Serviciile în domeniul economiei – 937,7 milioane de lei;
  • Învăţământul – 763,1 milioane de lei;
  • Ordinea publică şi securitatea naţio­nală – 617,8 milioane de lei;
  • Serviciile de stat cu destinaţie generală – 510,9 milioane de lei;
  • Gospodăria de locuinţe – 255,7 milioane de lei.

Cheltuielile de personal vor depăşi 12,4 miliarde de lei. Pentru anul 2017, numărul de unităţi luat în calcul la estimarea cheltuielilor de personal constituie 200 093 unităţi, inclusiv.

Cheltuielile totale pentru învăţământ vor constitui 17,3 la sută din totalul cheltuielilor bugetului public naţional sau peste 9,67 miliarde de lei.

Cheltuielile pentru protecţia socială se vor ridica la 19 miliarde de lei. Numărul persoanelor care primesc pensie este de 776,2 mii, dintre care 536 113 primesc o pensie lunară de 1374,41 de lei, 135 000 persoane – de 1072,84 lei, 13 407 – 694,90 de lei, iar 57 510 persoane au o pensie de 424,59 lei.

Cheltuielile pentru agricultură se vor cifra, în 2017, la 1,8 miliarde lei, iar pentru reparaţia şi construcţia drumurilor vor fi alocate 2,6 miliarde lei.

În anul 2017 datoria de stat va constitui 60,8 miliarde de lei, cu 6,8 miliarde mai mult decât în 2016. Nivelul de îndatorire va ajunge la 42,6 la sută din Produsul Intern Brut, faţă de 27,4 la sută în anul 2015.

Vlad Bercu

Numarul ziarului: 
Nr.01 (673) din 4 ianuarie 2017