Cu scopul de a stabiliza cursul leului moldovenesc, Banca Naţională a Moldovei (BNM) a desfăşurat şedinţa extraordinară a Consiliului de Administraţie, care, în unanimitate, a decis majorarea ratei de bază de la 8,5% până la 13,5%. Potrivit agenţiei “INFOTAG”, despre aceasta a comunicat ieri, într-o conferinţă de presă, Guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu.
“Noi presupunem că majorarea ratei va influenţa pozitiv cursul leului care, în 2015, s-a depreciat faţă de dolarul SUA cu 25%”, a spus Guvernatorul BNM.
Potrivit spuselor sale, deprecierea cursului monedei naţionale a fost influenţată de criza regională geopolitică şi economică, precum şi deschiderea economiei moldoveneşti.
“Cursul leului va începe să fie influenţat de consumul în descreştere şi diminuarea volumelor importului. În 2014 exportul s-a redus cu 3,7%, iar importul cu 3,2%. Dar aceste date sunt generale, pe an, însă diminuarea pe luni este substanţial mai mare. Astfel, în noiembrie exportul s-a redus cu 18%, iar în decembrie cu 11,5%, pe când importul a scăzut în ritmuri mai lente – în noiembrie cu 4,7%, iar în decembrie cu 9%”, a spus Drăguţanu.
Potrivit spuselor sale, “în cursul monedei naţionale se reflectă ca în oglindă situaţia din economie, care a fost influenţată de trei şocuri. Primul – embargoul rusesc la exportul produselor moldoveneşti: vinuri, legume, fructe şi conserve. Al doilea – reducerea exportului, care a dus la diminuarea ofertei de valută pe piaţă. Al treilea – reducerea remitenţelor, în primul rând de la cetăţenii ce muncesc în Rusia. Din cauza deprecierii, în decembrie, a rublei ruseşti cu 70%, transferurile din Rusia s-au redus cu mai bine de 50%”, a spus Drăguţanu.
El a prezentat date statistice, conform cărora, în 2014 populaţia a vândut valută pe piaţă cu 800 mil. USD mai puţin decât în 2013. Potrivit spuselor sale, acest fapt a generat deficit de valută, care a dus la majorarea cursului dolarului şi euro.
În noiembrie 2014, cererea de valută a fost acoperită datorită ofertei la 33,9%, în decembrie – la 33,6%, iar în ianuarie 2015 – la 47,2%. În asemenea condiţii BNM vinde valută în volume dozate, ghidându-se de metode raţionale.
Dorin Drăguţanu neagă introducerea restricţiilor administrative pe piaţa valutară, de exemplu, vânzarea obligatorie statului a venitului în valută.
“Măsurile administrative dau efect pentru perioade scurte de timp, însă în realitate acestea au consecinţe negative, în particular, alimentarea pieţei negre, ceea ce duce la un deficit mai mare de valută. Studiem deciziile ţărilor vecine şi vedem că măsurile administrative nu oferă rezultatele râvnite, dimpotrivă, înrăutăţesc şi mai mult situaţia de pe piaţă”, a menţionat Drăguţanu.
Guvernatorul BNM a atras atenţia jurnaliştilor la faptul că în ţară există suficientă valută, ceea ce se vede bine după conturile persoanelor juridice şi fizice din bănci.
“Dar din cauza situaţiei instabile această valută nu se vinde. Întrebarea este: când proprietarii acestei valute o vor propune pentru vânzare?”, a spus Drăguţanu.
Regulatorul pieţei exclude acţiuni speculative pe piaţa financiară. “Urmărim un deficit de lichidităţi în lei, de aceea excludem acţiuni speculative ale băncilor cu operaţiunile de valută. Băncilor li se permite să aibă valută în volum de cel mult 10% din capitalul normativ şi BNM urmăreşte cu stricteţe respectarea acestei reguli”, a spus Drăguţanu.
