Polonia este unul dintre partenerii R. Moldova, care îi oferă nu doar produse de calitate, dar şi proiecte de dezvoltare în diverse ramuri ale industriei. Deosebit de valoroasă este experienţa poloneză pentru dezvoltarea energetică, a regiunilor, precum şi a întreprinderilor mici şi mijlocii. Excelenţa Sa, Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Polonia în Moldova, Bartłomiej Zdaniuk, a prezentat, în cadrul unui interviu pentru ziarul Capital Market, viziunea sa asupra relaţiilor actuale de colaborare dintre cele două ţări.
– Cum evaluaţi nivelul cooperării economico-comerciale dintre Republica Polonă şi Republica Moldova?
– Consider că nivelul de cooperare este unul bun, dar, la fel ca şi în alte domenii există loc pentru mai bine. Cifra care rezumă starea cooperării este nivelul schimburilor comerciale care a atins un volum de 300 de mil. de euro. Aproape două treimi din acest comerţ îl reprezintă exportul Poloniei în R. Moldova şi o treime – exportul R. Moldova în Polonia. Bineînţeles, ar fi bine să avem un schimb şi mai mare.
R. Moldova este cunoscută în Polonia preponderent datorită vinurilor pe care le produce, care sunt prezente în orice supermarket. Aici, în R. Moldova, mă bucură foarte mult faptul că găsim multe produse alimentare, fructe congelate, articole de uz casnic sau diferite utilaje de origine poloneză. Un mare avantaj este şi faptul că există o cursă de avion zilnică şi directă între Chişinău şi Varşovia. Contactele directe sunt foarte importante între producător, negociator, consumator, comerciant şi aşa mai departe. Sper, bineînţeles, că în viitor schimburile comerciale vor creşte.
– Totuşi, 300 de milioane de euro nu este o sumă atât de mare, este evident că potenţialul nu este valorificat…
– Potenţialul este desigur mult mai mare, având în vedere faptul că noi suntem o ţară cu o populaţie de circa 38 de mil. de cetăţeni. Mai mult decât atât, suntem o piaţă previzibilă, o piaţă cu perspectivă, care nu se închide peste noapte din nişte motive suspecte. De aceea, oameni de afaceri din R. Moldova sunt invitaţi în Polonia să-şi deschidă afaceri în diferite domenii.
R. Moldova are multe avantaje, dar ea ar trebui să le valorifice sau să le expună mai bine pentru a stimula businessul să iniţieze afaceri aici.
– În opinia Dvs., nu consideraţi că ar trebui discutată, analizată şi poate chiar revizuită şi baza normativă în vigoare din ambele ţări, deoarece mi se pare că există şi momente legate de legislaţie...
– Trebuie de luat în calcul faptul că Polonia este deja o piaţă relativ mare, îndeosebi în Europa Centrală, dar totodată ea face parte şi din UE, din piaţa comună a UE. Deci, elementul de bază în prezent este respectarea Acordului de asociere şi a Zonei de liber schimb aprofundat şi cuprinzător. Experienţa arată că, din păcate, nu s-au folosit încă toate prevederile, toate limitele, toate contingentele în acest schimb. Cred că impedimentul cel mai mare pentru comerţ constă în cunoaşterea insuficientă a dorinţelor clientului, dar poate, în unele cazuri, şi în lipsa sau insuficienta încredere în proiectele pe termen lung. Trebuie să ştiţi că peste un an-doi o să fie o situaţie cât de cât previzibilă. Dacă exporţi o marfă într-o ţară şi faci acest lucru de mai multe ori pe an, trebuie să asiguri calitatea produsului, care trebuie să fie aceeaşi. Au fost din păcate cazuri în care primul lot a avut o anumită calitate, iar calitatea următorului lot a fost cu totul alta. În acest caz, pierzi încrederea clientului. De aceea, eu cred că în anumite locuri cadrul juridic trebuie desigur îmbunătăţit.
– Domnule Ambasador, care sunt domeniile de interes pentru businessmenii polonezi şi la ce etapă se află proiectul de modernizare a infrastructurii agricole, finanţat de guvernul Poloniei?
– Dacă e să ne referim la acest proiect, din păcate, el nu a fost valorificat, iar banii sunt încă la Varşovia. Аm avut posibilitate să facem multe lucruri frumoase împreună, dar nu s-a dorit acest lucru. Asta ţine de situaţia internă din R. Moldova, în care noi nu ne implicăm. Cu toate acestea, am continuat alte proiecte, sigur mult mai mici şi mai modeste, destinate preponderent zonelor rurale. De exemplu, am contribuit financiar la crearea unor incubatoare, uscătorii de fructe, frigidere, linii de sortare a produselor, precum şi întreprinderi textile. De asemenea, au fost implementate şi câteva proiecte în turismul agricol. De susţinerea noastră financiară au beneficiat, inclusiv, persoane care cultivă legume şi fructe în sere, câteva ferme de iepuri, o fabrică de mobilă, o întreprindere de lactate, o firmă de producere a mezelurilor etc.
Deci, ideea este că cel mai simplu, după părerea noastră, este să mizăm pe întreprinderile mici şi mijlocii, deoarece aici este cel mai simplu de creat o afacere, care să funcţioneze. S-au făcut multe investiţii în acest domeniu, au fost implementate deja peste 100 de proiecte la nivel de ţară şi mulţi oameni sunt mulţumiţi. Ne pare rău doar că, dacă era realizat acest proiect, nu am fi vorbit acum de implementarea doar a 100 de proiecte, ci, probabil, de mii de proiecte, care ar fi contribuit la o îmbunătăţire substanţială a ţării.
În ceea ce priveşte agricultura, problema nu constă doar în lipsa de cunoştinţe, de oameni profesionişti sau efort. Dimpotrivă, oamenii din R. Moldova sunt foarte harnici şi îşi cunosc meseria. Dar nu este suficient doar să fii un fermier bun, adică să ştii să prelucrezi pământul. În agricultură, o importanţă deosebită o are şi infrastructura drumurilor, sortarea, ambalarea şi depozitarea produselor. Deci, R. Moldova ar putea câştiga mult mai mult dacă, pe lângă producţia ca atare, ar dezvolta şi procesele de depozitare, sortare, ambalare, care sunt foarte importante pentru ca produsul să ajungă pe rafturile magazinelor din alte ţări.
– Totuşi, business-ul mic este o afacere mică şi este nevoie de alte proiecte mari? Poate colegii din Polonia ar putea împărtăşi din experienţa lor cu privire la construcţia rezervoarelor pentru gazele naturale sau alte proiecte globale?
– În primul rând, ca să avem firme mari, la început ele trebuie să fie mici, să treacă prin anumite etape. În al doilea rând, Polonia este prezentă şi în acest domeniu. Deocamdată avem unul, poate două proiecte mari. Este vorba despre domeniul zahărului, unde statul polonez a investit în achiziţia unui combinat în nordul R. Moldova, care era abandonat. Au fost investite mijloace financiare în redeschiderea şi renovarea liniilor de producţie, iar în prezent la această uzină lucrează circa 400 de persoane. O altă investiţie a fost făcută în deschiderea unei firme private la Chişinău.
Ne dorim să existe o predictibilitate a pieţei, să fie respectat cadrul legislativ şi regulile, astfel ca investitorul să nu fie descurajat. În caz contrar, dacă este nemulţumit de modul în care funcţionează instituţiile de protecţie a businessului, investitorul nu va mai veni în această zonă.
Ideea privind construcţia rezervoarelor pentru gazele naturale este una foarte importantă, deoarece este vorba despre securitatea energetică. Cea mai bună soluţie este aşa-zisa diversificare a surselor de aprovizionare şi de interconectare cu ţările vecine. În Polonia sunt două mari proiecte de acest fel. Primul vizează construcţia unui gazoport pe malul Mării Baltice în localitatea Świnoujście, în extremitatea vestică a Poloniei, unde vin corăbiile cu gaze lichefiate. Chiar anul acesta a fost semnat un contract de aprovizionare cu o firmă din Statele Unite, pentru 24 de ani, dacă nu mă înşel. Totodată, ducem tratative de creare a unei conducte de gaze din Norvegia şi Danemarca până în Polonia. Proiectul dat urmează să asigure independenţa Poloniei faţă de furnizorul tradiţional.
Există şi o dimensiune ecologică – nu vrem să poluăm mediul înconjurător şi ne dorim să trăim într-o lume frumoasă. De aceea, întrebarea este cum să micşorăm cantitatea de energie consumată? Şi la acest capitol avem o mulţime de sugestii. Una ar fi – izolarea caselor, iar dacă ne referim la şcoli, spitale, instituţii publice, unde este vorba şi despre acoperiş, geamuri, pereţi, în acest sens au fost cheltuiţi mulţi bani publici. În Polonia, care este o ţară cu o climă mai rece decât în R. Moldova, acest lucru a contribuit la reducerea consumului de energie electrică.
Mai există un element, producerea energiei electrice în Polonia este bazată în special pe cărbune. Polonia este o ţară unde nu există nicio centrală nucleară. Avem un reactor mic pentru scopuri ştiinţifice, dar nu avem nici o centrală electrică atomică.
Dispunem de zăcăminte de cărbune, pe care îl folosim în procesul de producere a energiei electrice. Însă există voci care subliniază caracterul nociv al cărbunelui. De aceea a fost lansat un proiect de împădurire a ţării, unii producători agricoli obţinând bani din partea UE ca să planteze copaci sau brazi pentru ca producţia agricolă să fie în limite rezonabile, deoarece în multe cazuri ea este prea mare. Concluzia este că trebuie să avem o abordare mai largă, care să cuprindă atât sursa energiei, cât şi consumul acesteia. O mare parte a problemei ar putea fi rezolvată dacă reducem acest consum de energie. Da, bineînţeles, este vorba şi de investiţii.
– Dvs. aţi spus că Republica Moldova trebuie să fie mai deschisă, dar eu vreau să vă întreb, ce proiecte sunt în Polonia pentru oamenii de afaceri de peste hotare? Un businessman din Moldova, să zicem, vrea să înceapă o afacere sau să iasă pe piaţa Poloniei, cu cine ar trebui să lucreze, cu Camerele de Comerţ, direct cu oamenii de afaceri sau?..
– După cum aţi menţionat, există diferite moduri de a găsi parteneri economici într-o altă ţară. Sunt Camere de Comerţ, atât la nivel central, cât şi la nivel local. Sunt, de asemenea, Camere de Comerţ într-un domeniu aparte al economiei. Există şi multe târguri. Mai este şi Internetul, astăzi putem obţine multe informaţii pe Internet: ce fel de întreprinderi există, care sunt cerinţele ş.a. Însă vine un moment când este necesar de a stabili un contact direct, o întâlnire, o discuţie... Ne propunem să fim activi şi în acest domeniu, astfel că până la finele acestui an, cu susţinerea ambasadei, vrem să organizăm o misiune a oamenilor de afaceri din Polonia în R. Moldova. Este vorba de o muncă de lungă durată, dar dacă nu încercăm, atunci nu avem cum să reuşim.
Cu referire la alte proiecte de dezvoltare, trebuie să precizez că pe lângă ambasadă există şi un centru de informare, destinat autorităţilor publice locale din R. Moldova. În rest, vă invităm să faceţi legătura cu toate organizaţiile economice existente: diverse Camere de Comerţ, organizaţii ale oamenilor de afaceri etc.
– Totuşi, de ce companiile din Polonia nu vin în sectorul bancar din Republica Moldova şi în segmentul asigurărilor?
– Sigur, piaţa din Republica Moldova nu este atât de mare ca cea, de exemplu, din Ucraina. Fiind o ţară vecină, Polonia are poate mai multe tangenţe cu Ucraina şi din considerentul că este o ţară mai mare. Nu voi ascunde faptul că unele evenimente din istoria recentă nu au contribuit la îmbunătăţirea imaginii sectorului bancar din R. Moldova. Sectorul bancar şi-a pierdut din credibilitate, iar ca să o recâştigi, trebuie depuse foarte multe eforturi.
– După părerea Dvs., cum poate fi dat un nou impuls relaţiilor moldo-poloneze, trebuie organizat un nou business-forum, o întâlnire între prim-miniştri sau un alt eveniment?
– Tocmai pentru aceasta vrem să organizăm misiunea oamenilor de afaceri din Polonia în R. Moldova. Cred că trebuie să avansăm cu paşi mici, să nu avem aşteptări mari, deoarece pentru ca să-ţi faci prieteni este nevoie de timp. Businessul are ceva de-a face şi cu prietenia: oamenii trebuie nu doar să se cunoască, dar şi să aibă încredere că produsul va fi cu adevărat de bună calitate. Pentru oamenii de afaceri este important să aibă parteneri pe termen lung, care să asigure atât cantitatea, cât şi calitatea produsului pentru o perioadă mai îndelungată.
Aş vrea să revin la subiectul vinurilor. Vinul nu face parte din cultura poloneză, deoarece aici clima este alta. De aceea, este necesară o politică intensă de promovare a produsului, de explicare.
Deci, în foarte multe domenii trebuie să existe nu doar relaţii între oamenii de afaceri, dar şi stabilite contacte cu consumatorul. Aceasta presupune o cunoaştere a pieţei, a limbii, a culturii ţării.
– Vă mulţumim pentru interviu!
A discutat Ghenadie Tudoreanu
