La sfârşitul trimestrului unu al anului curent, activele celor 11 bănci comerciale totalizau 104,5 miliarde de lei, cu 0,6% (605,2 milioane lei) mai mult faţă de perioada similară a anului 2020, relevă datele Băncii Naţionale a Moldovei.
În structura activelor, ponderea cea mai mare a revenit articolului din bilanţ „Credite şi avansuri la cost amortizat”, care a constituit 43,7% (45,7 miliarde lei), fiind în creştere cu 0,5 puncte procentuale. Ponderea investiţiilor băncilor în valorile mobiliare de stat şi în certificatele Băncii Naţionale (CBN) a constituit 18,5% (19,3 miliarde lei), fiind în creştere cu 0,9 p.p. Ponderea mijloacelor la BNM a constituit 20,3% (21,2 miliarde lei), fiind în descreştere cu 1,4 p.p. Restul activelor, care constituie 17,5% (18,3 mil. lei), sunt menţinute de către bănci în alte bănci, în numerar, imobilizări corporale, imobilizări necorporale etc. şi ponderea acestora nu s-a modificat faţă de sfârşitul anului precedent.
Soldul brut al creditelor a constituit 44,6% din totalul activelor sau 46,6 miliarde lei, majorându-se pe parcursul perioadei analizate cu 2,2% (993,9 milioane lei). Totodată, volumul creditelor noi acordate pe parcursul trimestrului I al anului 2021 s-a majorat cu 7,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cele mai mari creşteri ale portofoliului de credite au fost consemnate la creditele acordate pentru procurarea/construcţia imobilului – cu 5,8% (460,7 milioane lei) şi la credite de consum – cu 5,0% (373,2 milioane lei).
Pe parcursul perioadei de referinţă, ponderea creditelor neperformante (substandard, dubioase şi compromise) în totalul creditelor s-a diminuat nesemnificativ cu 0,2 p.p., constituind 7,2%. Indicatorul variază de la 2,5% până la 15,0%, în funcţie de bancă. Totodată, creditele neperformante în valoare absolută au crescut nesemnificativ cu 0,1% (4,0 milioane lei), constituind 3,4 miliarde lei. S-a diminuat nesemnificativ şi ponderea creditelor expirate în totalul creditelor, de la 4,5% la 4,4%.
În primul trimestru al anului s-a înregistrat o descreştere a soldului depozitelor. Conform rapoartelor prudenţiale, acesta s-a micşorat cu 586,4 milioane lei sau cu 0,7%, constituind 79,1 miliarde lei (depozitele persoanelor fizice au constituit 65,8% din totalul depozitelor, depozitele persoanelor juridice – 34,1% şi depozitele băncilor – 0,1%). Un impact asupra diminuării soldului depozitelor l-a avut scăderea volumului depozitelor persoanelor juridice cu 1,8 miliarde lei (6,2%), până la 26,9 miliarde lei. Concomitent, volumul depozitelor persoanelor fizice a crescut cu 1,2 miliarde lei (2,4%), până la 52,0 miliarde lei.
În totalul depozitelor, 58,6% au revenit depozitelor în lei, soldul acestora fiind practic la acelaşi nivel ca la sfârşitul anului precedent şi a constituit 46,3 miliarde lei la 31.03.2021. Depozitele în valută au constituit 41,4% din totalul depozitelor, soldul acestora s-a micşorat pe parcursul perioadei de referinţă cu 589,5 milioane lei (1,8%), alcătuind 32,7 miliarde lei (retragerea depozitelor în valută – echivalentul a 1,0 miliarde lei, reevaluarea totală a depozitelor în valută +417,3 milioane lei).
Pe lângă faptul că o parte din plasamente băncile comerciale din R. Moldova le ţin la BNM, o parte din bani este ţinută şi în instituţiile financiare din străinătate. Este vorba de echivalentul a 8,8 miliarde de lei. În topul statelor cu aproape jumătate din sumă se află Germania, urmată de Austria cu o pondere de 20,9%, SUA – 14,1%, Italia – 9% şi Franţa – 6,1%. Restul jurisdicţiilor au o pondere sub 1%.
La sfârşitul trimestrului unu, profitul celor 11 bănci comerciale din R. Moldova a constituit 422,4 milioane de lei, micşorându-se cu 2,3% (9,9 milioane lei) comparativ cu perioada similară a anului precedent. BNM explică diminuarea profitului ca urmare a majorării cheltuielilor neaferente dobânzilor cu 14,4% (153,3 milioane lei), preponderent, ca urmare a majorării cheltuielilor administrative. Concomitent, s-au micşorat cheltuielile cu dobânzile cu 18,5% (67,2 milioane lei), ca urmare a micşorării ratei medii la depozitele în monedă naţională de la 4,76% la 31.03.2020 până la 3,87% şi, respectiv, în valută de la 0,97% până la 0,61%.
Totodată, a fost înregistrată majorarea veniturilor neaferente dobânzilor cu 11,4% (82,9 milioane lei), în principal ca urmare a majorării veniturilor din onorarii şi comisioane cu 17,9% (80,6 milioane lei). Veniturile din dobânzi s-au micşorat cu 0,6% (6,6 milioane lei), ca urmare a micşorării ratei medii la creditele în monedă naţională de la 8,08% în 2020 până la 7,51%, iar în valută de la 5,02% până la 4,85%. Totodată, s-a micşorat şi rata medie a dobânzii la VMS de la 5,2% până la 5,04%.
Veniturile totale au constituit 1,9 miliarde lei, majorându-se comparativ cu perioada similară a anului precedent cu 76,2 milioane lei (4,1%), dintre care veniturile din dobânzi au constituit 58,0% (1,1 miliarde lei), iar veniturile neaferente dobânzilor – 42,0% (812,2 milioane lei). Concomitent, cheltuielile totale au constituit 1,5 miliarde lei, majorându-se comparativ cu perioada similară a anului precedent cu 86,1 milioane lei (6,0%). Cheltuielile aferente dobânzilor au constituit 19,6% (295,8 milioane lei) din totalul cheltuielilor, iar cheltuielile neaferente dobânzilor – 80,4% (1,2 miliarde lei) din totalul cheltuielilor.
Datele BNM arată că lichiditatea curentă pe sector (principiul II al lichidităţii) a constituit 50,4% (limita ≥20%), mai mult de jumătate din activele sectorului bancar fiind concentrate în active lichide. Cele mai mari ponderi în activele lichide le deţin depozitele la BNM – 40,7%, valorile mobiliare lichide – 33,5% şi mijloacele interbancare nete – 15,4%. Pe parcursul trimestrului I al anului 2021, ponderea depozitelor la BNM s-a diminuat cu 2,2 p.p., iar ponderea numerarului – cu 1,0 p.p. Totodată, a crescut ponderea valorilor mobiliare lichide cu 2,0 p.p. şi ponderea mijloacelor interbancare nete – cu 1,3 p.p.
Acoperirea necesarului de lichiditate pe sector a constituit 294,3% (limita ≥70% – începând cu 1 ianuarie 2021) şi a variat de la 151,0% până la 1237,0%. În prezent, toate băncile se conformează prevederilor respective.
Rata fondurilor proprii totale pe sectorul bancar a înregistrat valoarea de 26,6%, fiind în scădere cu 0,5 p.p. faţă de finele anului precedent şi a variat între 19,1% şi 46,9%.
Banca centrală susţine că toate băncile au respectat cerinţa indicatorului „Rata fondurilor proprii totale” (≥10%), luând în considerare amortizoarele de capital, cu excepţia unei bănci, la care rata fondurilor proprii totale a fost mai mică decât cerinţa impusă, urmare procesului de supraveghere şi evaluare combinat cu amortizoarele de capital. La sfârşitul lunii martie, fondurile proprii totale au constituit 13,5 miliarde lei şi au înregistrat o descreştere de 0,6% (74,6 milioane lei), în special ca urmare a răscumpărării de către o bancă a acţiunilor sale cu aprobarea prealabilă a Băncii Naţionale şi a majorării la unele bănci a diferenţei pozitive dintre reducerile pentru pierderi la active şi angajamentele condiţionale şi mărimea reducerilor pentru pierderi din deprecierea activelor şi a provizioanelor pentru pierderi.
Eduard Lupu
