Deşi Banca Naţională a Moldovei a redus cu trei puncte procentuale, până la 10%, rata de refinanţare, bancherii reduc mai mult ratele la plasamentele bancare faţă de dobânzile la credite.
Astfel, în luna iunie, rata medie a dobânzii la creditele noi acordate în monedă naţională a constituit 14,5%, cu 0,24 puncte procentuale mai puţin faţă de luna similară a anului precedent, iar faţă de luna precedentă din 2016, rata medie s-a redus cu 1,08 puncte procentuale.
De cealaltă parte, dobânda plasamentelor în monedă naţională, la termen, atrase de bănci în luna iunie a constituit 10,71% micşorându-se cu 0,63 puncte procentuale faţă de iunie 2015. Comparativ cu luna mai 2016, rata medie a dobânzii la depozitele atrase la termen în monedă naţională, în perioada de raportare, a scăzut cu 1,77 puncte procentuale.
Banca Naţională a Moldovei spune că împrumuturile acordate pe termen de la 1 până la 2 ani rămân cele mai atractive. În luna iunie 2016, ponderea lor a constituit 37,2% din volumul total al creditelor în monedă naţională, care au fost acordate cu o rată medie de 15,04 la sută (în scădere cu 0,63 puncte procentuale faţă de luna anterioară).
Ponderea majoră a creditelor noi acordate în monedă naţională, de 64,05 la sută, le-a revenit creditelor acordate persoanelor juridice cu o rată medie de 13,96 la sută. În acelaşi timp, persoanelor fizice le-au fost acordate credite în monedă naţională cu o rată medie de 14,49 la sută.
În acelaşi timp, rata medie ponderată a dobânzii la creditele noi acordate în valută în luna iunie a constituit 6,14 la sută, fiind cu 0,69 puncte procentuale inferioară celei din luna iunie 2015. Comparativ cu luna anterioară, rata medie a scăzut cu 0,09 puncte procentuale. În luna de raportare, creditele noi în valută au fost reprezentate preponderent de creditele acordate persoanelor juridice cu o rată medie de 6,11 la sută, constituind 98,6 la sută din totalul creditelor în valută.
Economiştii susţin că este firesc ca bancherii să ieftinească mai repede depozitele faţă de credite în condiţiile în care banca centrală menţine norma rezervelor obligatorii la un nivel ridicat de 35%. BNM îşi argumentează decizia riscurilor şi incertitudinilor asociate evoluţiilor din mediul extern şi cel intern asupra politicii monetare. Riscurile externe asociate presiunilor dezinflaţioniste sunt marcate de activitatea economică slabă din ţările zonei euro şi continuarea recesiunii din Federaţia Rusă – principalii parteneri comerciali externi ai Republicii Moldova. Propagarea riscurilor externe se efectuează prin canalul remiterilor populaţiei şi cel al comerţului extern cu implicaţii asupra diminuării pe termen scurt a veniturilor valutare ale populaţiei şi ale exportatorilor autohtoni, ceea ce se reflectă în evoluţia ulterioară a inflaţiei.
Economiştii nu exclud că banca centrală menţine la un nivel destul de înalt norma rezervelor obligatorii şi ca urmare a menţinerii supravegherii speciale, instituită încă în vara anului trecut, asupra celor trei bănci (Agroindbank, Moldindconbank şi Victoriabank) care deţin peste 65% din totalul activelor pe sistemul bancar. Cele trei bănci ar fi suspectate că ar avea probleme. Este vorba de transparenţa acţionarilor şi acordarea împrumuturilor persoanelor afiliate băncilor. Despre acest lucru a atras atenţia, autorităţilor de la Chişinău, FMI, Banca Mondială şi BERD. La ultima vizită a FMI, care s-a încheiat pe 15 iulie, Fondul atrăgea atenţia asupra sectorului bancar. “Discuţiile s-au axat pe sectorul financiar”, declarase misiunea.
În acelaşi timp, experţii sunt de părere că BNM a redus rata de bază pentru a reduce presiunea pe buget, în condiţiile în care timp de un an statul se împrumută de la bănci la dobânzi foarte mari de 26%. Or, în prezent, dobânda pentru titlurile de stat cu scadenţă de trei luni este de 11,6%, iar pentru 181 de zile dobânda este de 12,1%.
Procesele de creditare şi de economisire în luna mai 2016 au consemnat evoluţii diferite. Volumul creditelor noi acordate în perioada de referinţă s-a micşorat cu 14,6 la sută, iar depozitele noi atrase au crescut cu 55,5 la sută faţă de perioada similară a anului precedent. Soldul total al creditelor la sfârşitul lunii mai s-a diminuat cu 10,3 la sută, iar soldul total al depozitelor a înregistrat o creştere cu 0,7 la sută faţă de perioada similară a anului precedent.
Soldul creditelor în economie în luna iunie 2016 a scăzut cu 124,5 mil. lei (0,3 la sută) din contul micşorării cererilor faţă de economie în valută cu 146,4 mil. lei (0,8 la sută), în timp ce volumul creditelor în monedă naţională s-a majorat cu 21,9 mil. lei (0,1 la sută). Observăm că dobânzile, încă destul de ridicate la credite, nu sunt acceptate de business, iar cererea pentru împrumuturi este anemică.
De menţionat că cererile faţă de economie în valută, exprimate în USD, au scăzut cu 0,8 mil. USD pe parcursul perioadei de referinţă.
“Evoluţia pozitivă a soldului cererilor faţă de economie în monedă naţională a fost determinată de creşterea soldului cererilor faţă de sectorul financiar nebancar şi a celui al cererilor faţă de alte sectoare rezidente (inclusiv persoanele fizice) cu 9,7 mil. lei (1,3 la sută) şi, respectiv, cu 72,7 mil. lei (1,0 la sută), în timp ce soldul cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capitalul majoritar public şi cel al cererilor faţă de sectorul societăţilor comerciale nefinanciare cu capitalul majoritar privat au scăzut cu 17,1 mil. lei (1,5 la sută) şi, respectiv, cu 43,4 mil. lei (0,3 la sută)”, arată datele BNM.
Deşi economiştii susţin că băncile stau pe un morman de lichidităţi şi sunt mai degrabă interesate să crediteze statul, economia care a fost afectată de recesiune nu poate contracta credite ca urmare a reducerii cifrei de afaceri pe fundalul scăderii exporturilor, dar şi a majorării costului materiei prime importate.
În trimestrul I 2016, activitatea economică a consemnat o majorare de 0,8 la sută, comparativ cu perioada similară a anului 2015. Din perspectiva utilizărilor, dinamica respectivă este determinată de sporirea consumului final al gospodăriilor populaţiei şi a formării brute de capital, generând o contribuţie de 2,0 puncte procentuale şi, respectiv, de 3,0 puncte procentuale. Pe categorii de resurse, evoluţia pozitivă a PIB-ului a fost determinată, în principal, de majorarea valorii adăugate brute din toate sectoarele, cu excepţia celei din „construcţii” şi „alte servicii”. Astfel, a fost înregistrată majorarea volumului producţiei în „agricultură” cu 5,1 la sută, „comerţ” – cu 3,5 la sută, „transport şi comunicaţii” – cu 2,8 la sută şi în „industrie” – cu 1,1 la sută.
Dinamica indicatorilor macroeconomici în prima lună a trimestrului II 2016 prezintă semnale pozitive aferente revigorării activităţii economice în perioada de referinţă. În luna aprilie 2016, exporturile au sporit, faţă de perioada similară a anului 2015, cu 18,0 la sută, iar importurile cu 21,4 la sută. În acelaşi timp, producţia industrială a consemnat o majorare de 10,0 la sută. Volumul cifrei de afaceri aferent comerţului cu amănuntul a sporit cu 0,4 la sută, iar volumul comerţului cu servicii – cu 2,1 la sută în luna aprilie 2016, faţă de perioada similară a anului precedent.
Victor URSU
