BNM a majorat prognoza inflaţiei medii anuale pentru 2025 de la 7,5% la 7,7% (+0,2 p.p.), dar a redus-o pentru 2026 de la 4% la 3,9% (-0,1%). Acest lucru este menţionat în cel de-al treilea Raport asupra inflaţiaei prezentat pe 14 august de Banca Naţională a Moldovei. Conform informaţiilor prezentate, rata anuală a inflaţiei va avea o tendinţă de scădere în anul curent şi în prima jumătate a anului viitor, urmând să se stabilizeze până la sfârşitul perioadei de prognoză (până în trimestrul II al anului 2027).
În anul curent, nivelul inflaţiei va fi peste limita superioară a intervalului de variaţie şi, începând cu primul trimestru al anului 2026, va reveni şi se va menţine în intervalul apropiat de limita inferioară până la sfârşitul perioadei de prognoză. Valoarea maximă va fi înregistrată în trimestrul III al anului curent (+7,4%), iar cea minimă – în trimestrul III al anului 2026 (+3,5%).
Nivelul anual al inflaţiei de bază va fi relativ stabil până la începutul anului viitor, apoi va avea tendinţa de scădere până la sfârşitul perioadei de prognoză. Nivelul anual al preţurilor produselor alimentare va avea tendinţa de scădere până în trimestrul III al anului 2026, după care, până la sfârşitul perioadei de prognoză, se aşteaptă o uşoară creştere. Nivelul anual al preţurilor reglementate va scădea până în trimestrul I al anului 2026, după care va avea o traiectorie relativ stabilă până la sfârşitul perioadei de prognoză. Preţurile la combustibili vor creşte pe toată perioada de prognoză, deşi până în primul trimestru al anului 2026 vor înregistra valori negative. Cererea agregată se va redresa până la sfârşitul anului curent, după care va avea o tendinţă de scădere, cu o uşoară redresare până la sfârşitul perioadei de prognoză.
Condiţiile monetare reale vor limita cererea agregată pe toată durata perioadei de prognoză.
„În actuala rundă de prognoze, contextul extern continuă să prezinte o imagine incertă, caracterizată în principal de riscuri dezinflaţioniste. Dacă în runda precedentă de prognoze războiul comercial iniţiat de preşedintele Donald Trump se afla doar în faza iniţială, acum putem vorbi despre o escaladare a acestuia, fără un final clar în viitorul apropiat. În acelaşi timp, lipsa rezultatelor negocierilor de pace dintre Rusia şi Ucraina a dus la adoptarea de către Comisia Europeană a celui de-al 18-lea pachet de sancţiuni economice împotriva Federaţiei Ruse, iar preşedintele Donald Trump a ameninţat cu introducerea de taxe vamale pentru ţările care importă produse ruseşti. În ciuda reducerii tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, riscul escaladării acestora persistă, ceea ce determină menţinerea riscurilor de impact asupra formării preţurilor petrolului. Preţurile gazelor naturale în Europa continuă să fie determinate de regimul de temperatură şi de gradul de umplere a depozitelor de gaze. Preţurile mondiale la produsele alimentare înregistrează o tendinţă stabilă de creştere, ceea ce corespunde previziunilor din ultimele runde de prognozare”, se menţionează în comunicatul Băncii Naţionale.
Se preconizează că creşterea economică în zona euro va fi slabă: 0,9% în 2025 şi 1,1% în 2026, în timp ce rata inflaţiei în zona euro va fi de 2% şi, respectiv, 1,6%. Raportul euro/dolar este prognozat la 1,13 în 2025 şi 1,19 în 2026. Preţul petrolului Brent este de aşteptat să scadă la 69,8 dolari pe baril în 2025 şi la 65,8 dolari în 2026 (în 2024 – 80,7 dolari). Gazul natural pe pieţele mondiale se va ieftini în 2025 până la 399,6 dolari pentru 1 000 metri cubi şi până la 360,5 dolari pentru 1 000 metri cubi în 2026. Preţurile internaţionale ale produselor alimentare, după o scădere de 2,1% în 2024, vor creşte cu 5,4% în 2025, dar până în 2026 creşterea va fi mai moderată, de 1,9%.
Noua prognoză asupra inflaţiei ţine cont de riscurile externe şi interne. Vulnerabilitatea preţurilor la fructele şi legumele autohtone la condiţiile meteorologice poate exercita presiuni inflaţioniste. Pentru 2026 se prevede o creştere a fluxului de credite şi granturi externe, ceea ce va facilita implementarea reformelor în economia naţională şi va exercita o presiune suplimentară asupra inflaţiei şi creşterii acesteia. Creşterea finanţării externe va stimula creşterea în continuare a lichidităţii excesive în sistemul bancar, ceea ce, pe termen scurt, va avea un impact pozitiv asupra creditelor acordate de sectorul financiar-bancar şi, în consecinţă, asupra cererii agregate. Încetinirea creşterii economice în UE şi consolidarea şi mai pronunţată a euro, fragmentarea comerţului internaţional, reducerea numărului de consumatori pe teritoriul Moldovei, incertitudinea cu privire la recolta din acest an pot avea un efect deflaţionist. În acelaşi timp, factorii de incertitudine vor fi diferenţele în dinamica preţurilor materiilor prime, situaţia din Orientul Mijlociu şi evoluţia negocierilor de pace dintre Ucraina şi Rusia, precum şi amploarea şi momentul ajustării tarifelor reglementate.
14.08.2025 // InfoMarket
