Sunt deseori întrebat: când Banca Mondială va oferi un nou suport bugetar Moldovei? La solicitarea Guvernului, Banca Mondială a rezervat suma de 45 milioane dolari SUA pentru suport bugetar în 2015. Recesiunea economică din regiune a redus veniturile din impozite şi taxe vamale ale Guvernului Republicii Moldova, iar cele mai recente prognoze economice anticipează o descreştere economică de 2 la sută, potrivit ultimului nostru raport intitulat Perspectivele Economice Globale (eng. – Global Economic Prospects). Astfel, această finanţare de 45 milioane dolari SUA ar putea contribui la evitarea unor reduceri de investiţii şi servicii publice importante.
Totuşi, Banca Mondială nu poate oferi un suport atât de mare bugetului ţării fără acţiuni decisive în vederea soluţionării problemelor din sectorul bancar al Moldovei. Ar fi ilogic şi iresponsabil ca Banca Mondială să transfere în buget banii acţionarilor săi prin “uşa din faţă”, în timp ce există riscuri ca sume şi mai mari de bani publici să fie pierdute prin „uşa din spate”, din cauza fraudelor şi corupţiei din sectorul bancar. Aceasta a fost poziţia Băncii Mondiale din momentul apariţiei problemelor în sectorul bancar la începutul anului 2014.
De asemenea, Banca Mondială poate oferi sprijin unei ţări doar atunci când bugetul naţional al ţării este sustenabil şi reflectă deciziile în materie de politici. Guvernul va trebui să emită obligaţiuni de stat pentru a proteja deponenţii de frauda din sectorul bancar, iar bugetul ţării pentru 2015 nu include în prezent costul dobânzii aferente acestor obligaţiuni. Prin urmare, bugetul naţional nu este pregătit să beneficieze de suport bugetar din partea Băncii Mondiale.
Noi recomandăm autorităţilor ca cele trei bănci aflate în prezent sub administrare specială – Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank – să fie lichidate. Orice încercare de a naţionaliza şi recapitaliza Banca de Economii nu ar spori doar costul direct pentru bugetul public, dar ar crea şi un risc ca banii contribuabililor să fie utilizaţi pentru a acoperi pierderile ascunse şi pierderile potenţiale de viitor. Într-adevăr, nu este exclus că o parte din datoriile restante ale Băncii de Economii sunt către persoane implicate în această fraudă. Dacă acest lucru ar fi adevărat, revitalizarea Băncii de Economii le-ar permite să extragă şi mai mulţi bani din contul contribuabililor.
Este util de reiterat poziţia partenerilor de dezvoltare ai Moldovei, publicată în februarie 2015 în Notele informative – un set de note de politici: “Deşi neregulile au fost evidente de la sfârşitul anului 2013, autorităţile nu au întreprins acţiuni semnificative până la finele lunii noiembrie 2014”. Notele informative enumeră acţiunile care trebuie întreprinse pentru a proteja cetăţenii Moldovei de viitoare fraude bancare. Banca Mondială este pregătită să ofere recomandări tehnice privind aceste acţiuni, în cazul în care şi doar atunci când se va atesta un angajament veritabil pentru implementarea lor.
În fiecare săptămână aud relatări noi despre modul în care corupţia şi birocraţia creează obstacole în crearea unor noi locuri de muncă pentru cetăţenii Moldovei. În această săptămână aceste relatări au vizat o fabrică de confecţii textile care nu a reuşit să obţină permisiunea de a deschide o creşă pentru copiii croitoreselor, şi o companie care a trebuit să aştepte literalmente ani de zile pentru a importa prin vamă echipamentul necesar. Moldovenii merită locuri de muncă bune şi le vor obţine doar dacă sectorul privat se va dezvolta. Însă prea mulţi indicatori de corupţie s-au înrăutăţit în ultimii ani în loc să se îmbunătăţească. Procentul care reprezintă valoarea mitei în contractele guvernamentale a crescut de la 8 la sută până la 11 la sută în perioada 2008-2013. Procentul firmelor care au declarat că mita a fost cel puţin moderat importantă în desfăşurarea activităţii de afaceri a crescut de la 12 la sută până la 53 la sută în perioada 2005-2013 (o creştere uluitoare). Procentul firmelor care raportează că oferă mită pentru a obţine autorizaţii în construcţii a crescut de la 23 la sută până la 43 la sută în perioada 2008-2013; procentul a crescut de la 7 la sută până la 22 la sută pentru obţinerea licenţei de activitate. Prin urmare, nu este surprinzător că firmele private identifică fenomenul corupţiei ca fiind a doua problemă majoră după instabilitatea politică.
Cetăţenii Moldovei au dreptul la servicii publice mai bune şi merită locuri de muncă mai bine plătite. Venitul zilnic mediu al moldovenilor a constituit doar 77 lei în 2013. O persoană din şase a avut insuficienţi bani pentru a-şi satisface nevoile de bază. Şcolile necesită modernizare, centrele medicale necesită echipament şi trei pătrimi din populaţia rurală încă nu dispun de acces la aprovizionare centralizată cu apă. Prin urmare, pentru moldoveni este extrem de important ca banii publici să fie utilizaţi adecvat şi ca sectorul privat să se dezvolte în scopul creării locurilor de muncă.
Suntem convinşi că Banca Mondială poate servi aspiraţiile şi aşteptările oamenilor de rând prin susţinerea unei economii curate, iar noţiunii de economie curată i se aliniază şi programul nostru de suport bugetar.
Alex Kremer,
Director al Băncii Mondiale în Moldova
