R. Moldova deţine un potenţial turistic enorm, chiar dacă este o ţară mică. Turiştii străini rămân fascinaţi de obiceiurile moldoveneşti, gustul natural al bucatelor tradiţionale, frumuseţea peisajelor şi, desigur, de vinul autohton.
Conform datelor Agenţiei Turismului din Republica Moldova, în ţara noastră sunt peste 15 mii atracţii turistice antropice şi peste 300 arii naturale importante. Au fost atestate câteva mii de staţiuni preistorice, circa 400 aşezări din diferite epoci istorice, circa 50 cetăţi fortificate antice, circa 500 aşezări medievale timpurii, numeroase cetăţi medievale din pământ, 6 cetăţi medievale din piatră (în diferite stadii de conservare), peste 1000 monumente de arhitectură protejate şi circa 50 mănăstiri ortodoxe.
Cu regret, însă, numărul turiştilor străini care vin în mod organizat în R. Moldova este unul suficient de modest şi variază între 15-20 mii de persoane anual.
Biroul Naţional de Statistică (BNS) relevă că, din cei 6,7 mii de turişti şi excursionişti străini care au vizitat Republica Moldova în ianuarie-iunie 2017 şi au beneficiat de serviciile agenţiilor de turism şi a turoperatorilor, 76,6% au sosit în scopuri de odihnă, recreere şi agrement, 19,1% – de afaceri şi profesionale şi 4,3% – de tratament. Ponderi mai însemnate în numărul total de turişti şi excursionişti străini sosiţi în Republica Moldova le-au revenit cetăţenilor din România (14,2%), Federaţia Rusă (10,3%), Austria (7,9%), Polonia (6,3%), Ucraina (5,8%), Grecia (4,8%), Germania (4,7%), Statele Unite ale Americii (4,4%), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (4,2%), China (3,9%), Japonia (3,8%), Turcia (3,7%), Olanda (3,4%), Italia (2,7%), Franţa (2,1%), Suedia şi Estonia (câte 1,4%), Israel (1,2%) şi Finlanda (1,1%).
Conform datelor BNS, în ianuarie-iunie 2017, structurile de primire turistică colective cu funcţiuni de cazare au fost frecventate de 134,3 mii de turişti, din care 64,7 mii de turişti străini (48,2% din total) şi 69,6 mii de turişti moldoveni (51,8%).
Paradoxul este că deşi statisticile oficiale atestă o creştere continuă a cetăţenilor străini care vizitează ţara noastră, numărul de cazare a acestora în structurile hoteliere rămâne neschimbat în ultimii 10 ani şi variază între 80-90 de mii de persoane, a menţionat anterior, în cadrul unui interviu TV, Stanislav Rusu, director general al Agenţiei Turismului din Republica Moldova.
Potrivit oficialului, explicaţia este că foarte multe persoane străine venite în R. Moldova sunt cazate în structuri neclasificate, necertificate şi apartamente private, care nu duc nici o evidenţă, practică o activitate clandestină şi nu achită impozite.
Stanislav Rusu a precizat că ponderea sectorului turismului în Produsul Intern Brut constituie aproximativ 1%. În prezent, în R. Moldova există peste 400 de agenţii de turism, majoritatea dintre care sunt concentrate în capitală.
Pentru a creşte atractivitatea R. Moldova pe plan internaţional, autorităţile moldoveneşti au elaborat un proiect de lege ce oferă proprietarilor de terenuri agricole dreptul de a construi pe acestea pensiuni agroturistice fără a schimba destinaţia terenului. Potrivit proiectului, de noile reglementări vor avea dreptul să beneficieze doar proprietarii terenurilor care practică activităţi agricole de minim cinci ani. Aceste prevederi se conţin în proiectul de lege „Cu privire la modificarea proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Codului funciar nr. 828 din 25 decembrie 1991”, care a fost aprobat în prima lectură de către Parlament. Pentru a intra în vigoare documentul urmează să fie adoptat în lectura a doua.
Ministerul Agriculturi, Dezvoltării Regionale şi Mediului, care este autorul proiectului, susţine că amplasarea pe terenurile agricole a structurilor de primire turistică cu funcţii de cazare şi de servire a mesei va contribui la crearea de noi oportunităţi de angajare în mediul rural şi de dezvoltare a turismului vitivinicol, va spori oportunităţile de ocupare a forţei de muncă în domeniul nonagricol, inclusiv veniturile în mediul rural, precum şi va creşte capacitatea de afaceri în regiuni.
„Noile modificări şi completări la Codul Funciar vor oferi mai multe oportunităţi pentru dezvoltarea agroturismului autohton. Vestea bună e că proprietarii de terenuri agricole vor putea lansa afaceri în acest sector fără a schimba destinaţia terenului. Este vorba de economii considerabile care ar putea fi investite în infrastructura noii afaceri”, a declarat, într-o conferinţă de presă, Vasile Bîtca, ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.
În prezent, pentru amplasarea pe terenurile cu destinaţie agricolă a structurilor de primire turistică este necesar de schimbat destinaţia terenului şi de achitat pierderi pentru scoaterea din circuitul agricol a terenurilor. Cheltuielile pentru excluderea din circuitul agricol a unui ar de teren sunt estimate la aproximativ 12 mii de lei. „Din experienţă cunoaştem că pentru a crea o agropensiune este nevoie de cel puţin 14 ari. Or, proprietarul din start va avea o economie de circa 170 de mii de lei, surse pe care le poate investi în afacere”, a precizat ministrul.
Potrivit lui, pentru a lansa o afacere în agroturism, în conformitate cu noile prevederi legale, proprietarul va trebui să aibă o experienţă agricolă de cel puţin cinci ani. „Aceasta poate fi orice fel de activitate – creşterea animalelor, viniviticultură, legumicultură, cultivarea livezilor etc.”, a accentuat ministrul.
Totodată, oficialul a specificat că modificările ce urmează să fie adoptate de Parlament presupun şi sancţiuni pentru deţinătorii de terenuri care vor profita de noile înlesniri, însă vor folosi pământul în alte scopuri decât cele prevăzute de lege. Potrivit lui Vasile Bîtca, după aprobarea definitivă a modificărilor propuse, ministerul de resort va elabora un regulament detaliat menit să fie un ghid pentru proprietarii decişi să deschidă agropensiuni.
Conform datelor Agenţiei Turismului, în prezent în R. Moldova activează şapte structuri de tip agropensiune, însă autorităţile de profil sunt dispuse să mărească numărul acestora. „Agroturismul este o soluţie foarte bună pentru ţara noastră, care ar aduce venit la buget, dar şi ar dezvolta businessul în spaţiul rural, motivând tinerii să rămână şi să creeze un viitor acasă”, a conchis ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.
Conform sursei citate, turismul rural este o formă de turism desfăşurată în mediul rural orientată spre utilizarea resurselor turistice locale, cunoaşterea mediului rural, a obiceiurilor şi tradiţiilor locale, gospodăriilor ţărăneşti şi de fermier.
Pe plan mondial, în ultimii 60 de ani, turismul a cunoscut o extindere şi o diversificare constantă, ajungând să devină unul din cele mai dinamice şi mai mari sectoare economice la nivel global. Anul 2015 a reprezentat cel mai de succes pentru turism, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT).
Organizaţia Mondială a Turismului a conceput o nouă cercetare numită Tourism Towards 2030, ce analizează comportamentul turistic mondial, în perioada 2010–2030. Astfel, numărul sosirilor internaţionale mondiale este estimat să crească în medie cu 3,3% între 2010–2030, cu toate că în timp rata de creştere va scădea, de la 3,8% în prezent la 2,9% în 2030. În cifre absolute, sosirile turistice internaţionale vor creşte cu aproximativ 43 de milioane pe an, comparativ cu perioada anterioară analizată, adică 1995–2010.
Ţinând cont de această previziune, numărul total de turişti va atinge 1,4 miliarde în 2020 şi 1,8 miliarde în 2030, se arata în raportul OMT, iar ratele cele mai dinamice de creştere se vor înregistra în ţările cu economii emergente, cum ar fi Asia, America Latină, Europa Centrală şi de Est, Orientul Mijlociu şi Africa, toate acestea urmând să se poziţioneze înaintea destinaţiilor cu economii avansate. De altfel, cea mai puternică evoluţie estimată se va produce în regiunea Asia-Pacific, unde sosirile sunt preconizate să atingă 535 milioane turişti, în creştere cu 331 milioane sau 4,9% pe an, până în 2030.
Lilia Alcază
