Reprezentanţi ai industriei asigurărilor din 10 ţări s-au întrunit săptămâna trecută la Chişinău la un Forum de asigurări, în cadrul căruia şi-au împărtăşit experienţa cu privire la provocările şi oportunităţile procesului de liberalizare a asigurărilor auto.
Liberalizarea asigurărilor a fost efectuată în mai multe ţări. În unele din acestea au fost înregistrate situaţii mai bune, în altele – mai puţin pozitive. „Noi dorim să învăţăm lecţiile altora, să admitem minimum de erori şi să evităm eventualele capcane. În condiţiile în care piaţa moldovenească de asigurări este una subdezvoltată, este imatur de a merge cu paşi rapizi spre liberalizare”, consideră Valeriu Chiţan, preşedintele Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF).
Preşedintele CNPF a afirmat că piaţa locală de asigurări se află în faza de lansare a procesului de liberalizare a tarifelor la asigurările de răspundere civilă auto (RCA). În conformitate cu legislaţia actuală, liberalizarea tarifelor pentru asigurările obligatorii auto urmează să aibă loc începând cu 1 februarie 2018.
Însă, având în vedere că există anumite riscuri, segmentul dat de piaţă fiind unul fragil, atât companiile locale de asigurări, cât şi experţii în materie susţin că piaţa locală de asigurări nu este pregătită pentru liberalizare. „Vom merge pe un sistem mult mai controlabil şi mai predictibil, astfel că această liberalizare se va produce nu din voinţa operatorilor, dar în conformitate cu un mecanism stabilit de CNPF. Astfel, Comisia va stabili marja de solvabilitate, structura şi metodologia costurilor pentru a nu permite ca devierile să fie semnificative pentru companii. Specialiştii Comisiei lucrează asupra acestui mecanism, pe care sperăm să-l facem public până la finele acestui an”, a subliniat Valeriu Chiţan.
La rândul său, Vladimir Ştirbu, director general al companiei Moldcargo, susţine că este necesar de a face o diferenţă, în discutarea subiectului ce ţine de liberalizarea RCA, între situaţia din R. Moldova, în care acoperirea externă este oferită prin intermediul unei poliţe de tip Carte Verde şi alte state europene, care au această acoperire inclusă în poliţa obligatorie de răspundere civilă auto.
Svetlana Lupaşcu, director al Direcţiei generale supraveghere asigurari în cadrul CNPF, a subliniat că experienţa ţărilor, în care a avut loc liberalizarea asigurărilor, este o lecţie pentru autoritatea de supraveghere din R. Moldova pentru a evita anumite riscuri urmare a liberalizării tarifelor la RCA. „Încă din anul 2012 vorbim de această liberalizare şi nici acum nu suntem gata definitiv pentru a implementa acest mecanism. Din anul trecut am încercat să liberalizăm un pic aceste tarife, lăsând la discreţia asigurătorilor prin aplicarea a doi coeficienţi să micşoreze tarifele la asigurarea obligatorie auto din contul profitului şi cheltuielilor lor. Deocamdată, un impact negativ asupra pieţei nu a fost remarcat, dimpotrivă avem creşteri relative, dar, în perspectivă trebuie să fim foarte prudenţi la tot ceea ce ţine de mecanismul de liberalizare a tarifelor”, a afirmat Svetlana Lupaşcu.
În context, Viorel Vasile, preşedintele Patronatului Român al Brokerilor de Asigurare-Reasigurare (PRBAR), a recomandat autorităţii de supraveghere din R. Moldova să nu se grăbească să liberalizeze piaţa asigurărilor RCA. El a ţinut să menţioneze „că implementarea Solvency II în România s-a soldat cu falimentul a doi asigurători români”.
Aceeaşi sursă a ţinut să menţioneze că 83% din primele de asigurare încasate pe piaţa românească sunt intermediate de brokeri. Totodată, aproximativ 63% reprezintă contribuţia companiilor de brokeraj în totalul primelor brute subscrise în România.
Potrivit lui Viorel Vasile, orice liberalizare trebuie facută cu un tarif de referinţă, iar modelul românesc de a avea un tarif de referinţă la primele RCA este recomandabil în acest sens.
Pe de altă parte, preşedintele PRBAR a subliniat că „orice liberalizare presupune o reducere a tarifelor şi nicidecum o majorare a acestora, ceea ce înseamnă, de fapt, o calitate mai joasă a serviciilor prestate”.
Mai mulţi participanţi la conferinţă au menţionat că liberalizarea trebuie efectuată gradual pentru că doar în acest mod oferă o certitudine şi transparenţă asiguratului.
Conform unui raport prezentat de Svetlana Lupaşcu, gradul de acoperire a cetăţenilor prin protecţia de asigurare este unul foarte scăzut în R. Moldova. Astfel, în 2016, de protecţia de asigurare de accidente a beneficiat o persoană din 32; de asigurarea de sănătate a beneficiat o persoană din 9; de asigurările RCA internă – o persoană din 6; de asigurarea Carte Verde – o persoană din 11; de asigurările de bunuri (contra calamităţilor naturale) – o persoană din 113; de asigurările de viaţă – o persoană din 110.
Svetlana Lupaşcu a menţionat că CNPF şi-a propus obiective suficient de ambiţioase până în anul 2020, în ceea ce priveşte asigurările de răspundere civilă auto. Aşadar, până în anul 2018 urmează să fie elaborată metodologia de calcul a primelor de asigurare pentru a trece la etapa de liberalizare; să fie actualizate primele de asigurare; să fie micşorat numărul de litigii; să fie pusă în aplicare Legea privind Fondul naţional de garanţie.
Pentru anul 2019, CNPF şi-a pus drept scop: trecerea la decontări directe; reglementarea mecanismului de despăgubire; reglementarea activităţii întreprinderilor de reparaţie/unităţilor de specialitate etc.
Pentru anul 2020, Comisia şi-a planificat să detecteze automatizat persoanele neasigurate; să liberalizeze total tarifele de asigurare şi să excludă emiterea poliţelor de asigurare pe suport de hârtie.
Şefa Direcţiei asigurări a menţionat că, pe piaţa de asigurări activează 16 companii, dintre care 10 deţin dreptul de a vinde poliţe Carte Verde. Asigurările auto deţin în continuare cea mai mare pondere în portofoliile companiilor moldoveneşti de asigurare, având o cotă de circa 70%. În anul 2016, numărul poliţelor de asigurare a descrescut comparativ cu anul 2015. „Este o situaţie stranie, în condiţiile în care numărul de autovehicule înregistrate în 2016 s-a majorat cu circa 30 de mii, dintre care circa 4200 de unităţi de transport au fost vândute noi pentru R. Moldova. Este ciudat şi indicatorul ce se referă la numărul de autovehicule supuse inspecţiilor tehnice, care atestă un număr de până la 500 mii de autovehicule.
Acest fapt denotă că R. Moldova dispune de un parc de automobile învechit şi o mare parte din autovehiculele incluse în Registrul de stat nu sunt utilizate pe drumurile publice”. În total, în 2016, la evidenţă în R. Moldova erau 902 mii de autovehicule. În aceeaşi perioadă au fost înregistrate peste 23 mii de accidente, a precizat Svetlana Lupaşcu.
Aceeaşi sursă a spus că „având în vedere numărul cererilor de despăgubire adresate companiilor de asigurări, se observă că gradul de acoperire constituie 52,5%, ceea ce înseamnă că practic doar jumătate din persoanele păgubite apelează la companiile de asigurări. Şi mai trist este că din cele peste 4 mii de cazuri de leziuni corporale şi decese produse în urma accidentelor rutiere înregistrate în anul 2016, au fost depuse doar 75 de cereri de despăgubire la companiiler de asigurări”.
Cu referire la asigurările de Carte Verde, Lupaşcu a menţionat că vânzările acestui tip de asigurare înregistrează o dinamică pozitivă pe parcursul ultimilor trei ani. Traversările frontierei cu sens de ieşire de pe teritoriul R. Moldova au constituit aproximativ 1,3 mln. În 2016, asigurările de Carte Verde au însumat 310 mil. lei prime brute subscrise, în creştere cu aproape 14% faţă de anul 2015.
Lilia Alcază
